Teoria raţionalităţii ne învaţă că o persoană se ghidează în alegerile sale în mod raţional, în funcţie de sistemul câştig-pierdere, încercând să
maximizeze câştigul şi să minimizeze pierderea. În procesul evaluativ, o persoană se ghidează după mărimea (valoarea) câştigului şi după percepţia şansei de a ajunge la acest câştig. Astfel, orice persoană care urmează a se deplasa la vot evaluează care ar fi câştigul individual (sau public cu consecinţe asupra vieţii personale) şi şansa de a putea ajunge la acel câştig fără costuri (subiective) mari. Din această teorie rezultă că în lupta pentru democraţie prin intervenţia unei puteri asupra percepţiei şanselor de atingere a scopurilor, în sensul unei percepţii de şansă diminuată sau mică, o persoană poate fi descurajată. Mitul infailibilităţii şi percepţia indusă a eşecului acţionează în aceste situaţii în mod extrem de distructiv.
Cercetările legate de luarea deciziei sub influenţa emoţiei au arătat că afectele perturbează grav modelul teoriei raţionalităţii şi că acele persoane supuse emoţiilor încep să aplice alte criterii de evaluare decât câştigul rezultat în urma luării deciziei şi şansa de a-l atinge. În acest domeniu există multe explicaţii şi teorii, dar pentru actualitatea noastră merită să reţinem şi prezentăm doar câteva mai interesante. Astfel, una dintre acestea afirmă că stări puternice de emoţie pot fi induse [bineînţeles prin mass-media] prin prezentarea unor informaţii sau istorisiri alarmante şi prin imagini şocante.Datorită informaţiilor induse, în funcţie de sensibilitatea personală şi predispoziţiilor cognitive, o persoană poate deveni tristă, nefericită, pesimistă sau dimpotrivă neliniştită, îngrijorată sau înfricoşată. Bineînţeles, a treia alternativă este posibilă, adică mânia. Punând luarea deciziei în legătură cu riscul şi emoţiile, cercetări efectuate în 2000 (Lerner & Keltner (2000, 2001) au demonstrat că persoanele pot fi grupate în clase, astfel: 1) persoane înfricoşate care nu pot aprecia din perspectiva teoriei raţionalităţii şansele de câştig şi valoarea câştigului; astfel de persoane sunt extrem de sensibile la idea de risc şi preferă să accepte numai situaţii de decizii cu risc minim; 2) persoane pesimiste, nefericite care acceptă decizii cu risc mai mare decît înfricoşaţii, bineînţeles pentru cîştiguri pe măsura riscului; pesimiştii sunt persoane care din perspectiva teoriei alegerilor raţionale pot evalua cel mai bine situaţia reală; 3) persoane mînioase, furioase, care acceptă decizii cu grad mare de risc. Alte cercetări arată că în stare de emoţie puternică nu ne putem evalua bine relaţiile şi reacţiile inter-temporale (Loewenstein et al. 1998). Concluziile arată că emoţiile care intervin prin compararea unei situaţii reale cu o realitate contrafăcută sau în jocul mai multor realităţi contrafăcute duc la percepţia că numai una dintre acestea este posibilă.
Mai pot fi adăugate aici tendinţe de armonizare a fenomenelor cercetate astfel încercându-se realizarea unei teorii a raţionalităţii emoţionale în care intră în joc termeni speciali bazaţi pe realitatea emoţiei anticipatoare. Această teorie se poate rezuma, astfel: Decizia noastră implică două opţiuni (alegeri). În procesul de luare a deciziei noi comparăm câştigul şi pierderea pentru fiecare opţiune. Dar, comparaţiile noastre pot fi divizate în longitudinale, atunci când comparăm situaţia prezentă cu situaţia viitoare şi latitudinale când comparăm numai câştigurile şi pierderile. Comparaţia longitudinală este implicită. În urma comparaţiilor prin diferenţă rezultă emoţii anticipatoare care mixate cu emoţii induse modulează luarea deciziei.
Dacă luăm ca studiu de caz "revoluţia uselistă" şi "contrarevoluţia băsesciană", problema apare aşa:
Decizia: votez sau merg pe mâna lui Traian Băsescu sau a lui Crin Antonescu. Cele două opţiuni: Traian Băsescu sau Crin Antonescu. Comparaţia longitudinală: 1) starea de acum cu Băsescu este aceasta, care va fi starea mea în viitor ? 2) Starea mea de acum cu Crin Antonescu este aceasta, care va fi starea mea în viitor ? Comparaţia latitudinală: 3) Cât de mult câştig şi cât pierd dacă merg cu Traian Băsescu ? 4) Cât de mult câştig şi ce pierd dacă merg cu Crin Antonescu ? Din diferenţa rezultată prin compararea (1) şi (2) rezultă o emoţie anticipatoare legată de gradul de nesiguranţă (incertitudine) privind starea personală viitoare cu o opţiune sau alta. Din diferenţa prin compararea (3) şi (4) rezultă o emoţie anticipatoare proporţională cu mărimea diferenţei dintre câştig şi pierdere pentru fiecare opţiune. Acestor emoţii li se adaugă şi emoţiile circumstanţiale, incidentale sau induse. Rezultanta emoţiilor determină alegerea opţiunii sau decizia.
Legat de o analiză transversală a rezultatelor referendumului, amintesc cu această ocazie una dintre tezele emise de curând care afirmă că la referendum au mers în special cei săraci, evidenţa fiind dată de corelaţiile între rata sărăciei şi procentul de participare la vot împotriva preşedintelui suspendat. Dacă e aşa, atunci este de presupus că pentru această categorie de populaţie potenţialele măsuri sociale promise de USL au contat mult. În schimb pentru populaţia cu un nivel acceptabil de trai nu au fost propuse câştiguri de viitor în maniera în care să o activizeze şi mobilizeze pentru vot. Este interesant cum de nu a fost luată în seamă ideea "democraţiei viitoare" ca un eficace element de activizare pentru vot la o populaţie oarecum "mai înstărită" din Ardeal.
Un fapt interesant este oferit de sondajul IRES efectuat după o zi de la referendum pe un eşantion de 1431 persoane cu drept de vot. La acest sondaj au fost puse întrebări legate de pesimism şi optimism. Nu ştim ce credibilitate poate fi acordată înţelegerii de către participanţii la sondaj a termenilor, dar, aflăm că 49% au o stare de pesimism, în timp ce 40% sunt mulţumiţi [optimişti ?-n.n.] (http://www.gandul.info/politica/sondaj-ires-care-este-portretul-romanului-care-a-votat-la-referendum-pentru-demiterea-lui-traian-basescu-9913586). Rezultatele sondajului ne arată că din perspectiva teoriei raţionalităţii emoţiilor este posibil ca cel puţin 49% dintre români apreciază mai echilibrat situaţia reală decât ceilalţi şi sunt dispuşi să se confrunte cu riscuri mari pentru rezultate pe măsură. Ceilalţi 40% să spunem că sunt dezinformaţi de "antene" şi în consecinţă optimişti în urma rezultatului. Despre 11% nu ştim nimic.
Care poate fi situaţia reală, evaluabilă echilibrat şi corect ? Oamenii doresc păstrarea statului social, redevenirea la poziţia de stat demn şi egal în comunitatea internaţională, un altfel de capitalism decât cel neoliberal. Desigur, efectele şcolii din ultimii ani fac ca să fie realizabile mult mai greu aceste conceptualizări, însă intuitiv este resimţită o stare de profund dezechilibru. Ceea ce se observă cu evidenţă în ultimele săptămâni este poziţia stranie a UE faţă de jocurile "contrarevoluţiei" alb-albastre. UE pare că ascultă cu urechea dreaptă "plângerile" contrarevoluţionarilor şi este surdă la discursul "revoluţionar". Nici nu poate fi altfel, pentru că UE este la rândul ei la cheremul băncilor creditoare şi al marii finanţe internaţionale. Perspectiva prăbuşirii "euro" şi a disoluţiei sale a determinat-o să adopte măsuri cerute de capitalismul neoliberal şi să accepte concesii împotriva bunăstării naţiunilor care o compun. Din această perspectivă, prăbuşirea economică a României ar da un semnal clar privind puterea slăbită a UE. De aici, tot acest circ încurajat de mai marii UE ... Aceştia se tem că altcineva decât preşedintele Băsescu ar putea îndrepta timona mai spre stânga. Ne putem întreba, totuşi, din ce cauză adoptă UE poziţia struţului cu capul în nisip şi a avertismentelor, când ar fi mai simplu şi mai normal să intervină ca mediator. Simpla recomandare ca cele două formaţiuni politice să "coabiteze" nu pare prea credibilă.
Dar, lucrurile pot fi privite şi dintr-un alt unghi. UE are nevoie de români şi de România. Ştie că forţând lucrurile la extrem rezultatele vor antrena o reacţie în lanţ şi s-ar putea dovedi deosebit de dezastruoase pentru integritatea UE. Acest referendum cu cvorum impus prin diktat de UE o dată validat de Curtea Constituţională va consfinţi o majoră fracţiune în naţiunea română şi va marca începutul unei noi lupte. Cei 7,5 milioane de votanţi nu ot fi neglijaţi. Poate că analiştii UE se gândesc la oportunitatea unui nou referendum la care votanţii să încline mai mult spre capitalismul neoliberal cu dispariţia sau alterarea statului naţional. În această ipoteză spălarea creierelor este o operaţiune preliminară şi necesară, dar înainte de toate este necesară crearea emoţiilor negative care să-i facă pe votanţi să accepte "riscul cel mai mic - Traian Băsescu" în contra "riscului mai mare-Crin Antonescu". De aici, rezultă atacurile furibunde, ameninţările de orice fel, şantajurile. De aici, nenorocirea noastră.
Neuroimageria a fost şi ea implicată în lupta politică. Amestecul neuroimageriei a fost realizat şi prin mijloace spectaculoase: acei monahi ai adevărului îmbrăcaţi în straiele albe ale purităţii şi egumenul lor în cămaşă albastră. Când l-am văzut pe preşedintele suspendat lăsând deoparte costumul şi adresându-se mulţimii în bluză albastră nu m-am mirat prea tare. Chiar şi domnul Iliescu îşi lăsa cravata deoparte în anumite contexte. (De multe ori am vrut să-i spun domnului Daniel Constantin că ţinuta sa este necorespunzătoare pentru un ministru al agriculturii. De ţinuta impecabilă a preşedintelui interimar Crin Antonescu nici nu mai vorbesc. Nu cumva dacă în loc de costum şi cravată iei un jerseu, asta înseamnă că ai mai multă carismă ? Mă mir că n-au luat exemplu din vremea Revoluţiei de la domnul Petre Roman ... ) Dar, când în aceeaşi cămaşă a încurajat boicotul m-am întrebat şi eu cine era publicul ţintă ? Cărei populaţii i se adresa cel mai fervent apărător al valorii şi supremaţiei capitalismului neoliberal ?
Referinţe:
1. P. Livet , "Rational choice, neuroeconomy and mixed emotions" din Philosophical Transactions Of Royal Society B Biological Sciences, p. 261 & passim; Downloaded from rstb.royalsocietypublishing.org on August 2, 2012
2. fotografia aparţine http://www.aconsoprod.bizoo.ro/vanzare/134214/Salopete-de-lucru
