Politic, referendumul a fost deja pierdut la momentul când puterile străine s-au zborşit mai abitir decât tătarii la călăreţii "loviturii de stat" pentru ca aceasta să organizeze referendumul în condiţiile impuse din exterior. Ce putea face guvernul, ce putea face preşedintele interimar, ce puteau face cu toţii. Supuşi ameninţării şi şantajului economic, cred că nu puteau face prea multe, decât să accepte. Să nu uităm că de obicei este mai uşor să găsim greşeli şi vinovăţii la alţii decât să analizăm situaţia cu luciditate. Tot politică a fost şi insinuarea (fără măreţie) a "loviturii de stat".
Tehnic, referendumul a fost pierdut mai întâi prin acceptarea acelui cvorum care a introdus conceptul poporului virtual. Voinţa poporului virtual se actualizează dacă 50% plus 1 (o persoană) se manifestă într-un anume fel. Aşa e legal. Mâine, în funcţie de necesităţile momentului şi de cine ştie ce hotărâri, voinţa de care vorbim poate deveni 75 % sau mai mare. Pe urmă, toată acea nebulozitate legată de liste, despre ce trebuie să conţină şi actualizarea lor. Tot o pierdere tehnică a fost şi îndemnul la boicot, preferatul coaliţiei pedeliste.
Mediatic, referendumul a fost pierdut cu largul concurs al unei părţi din mass-media care a pendulat între a se feri să aibă o opinie personală şi împotriva "loviturii de stat". Media s-a prezintă ca şi cum nu ar avea capacitatea de a restaura măcar din când în când măreţia dreptului.
Naţional, a fost pierdut atunci când cetăţenii unguri au ascultat mai degrabă de direcţia internaţională decât de glasul inimii şi prietenii lor români.
Comunicaţional, nu fiindcă am fost mişcaţi de cuvântări frumoase, ci fiindcă instituţii de stat s-au implicat în mod partizan în jocul politic, organizând în mod clandestin şi acoperit campanii de influenţare. Totul dovedeşte că nu prea sîntem o "societate deschisă", dar nu-i nimic vom ajunge şi acolo.
Uman, a fost pierdut când discursul de tragedie antică al unor miniştri a lansat ideea evitării petrecerii unor bătrîneţi liniştite acasă, iar nu la puşcărie. Degeaba s-a străduit Adrian Năstase să ne arate pe blogul său că nu e chiar aşa rău acolo, dacă eviţi să priveşti şobolanii mai mari de 20 cm. Vedeţi, cifra asta este tot un fel de cvorum, dar aşa mai şobolănesc.
Sentimental a fost pierdut la Curtea constituţională. Dacă e să dăm crezare unor informaţii decizia de invalidare a stat în mîinile unei doamne care la rândul său s-a temut de şobolanii chiar mai mici de 20 cm şi de mâncarea de varză cu cartofi, servită cu lingura. Culmea, tot acea doamnă spunea mai demult că referendumul ar trebui anulat. Culmea, tocmai acea doamnă fusese în acelaşi context şi tot mai demult ameninţată de un deţinut nebun, dar cu convingeri politice obsesive care astfel a exercitat presiuni asupra amintitei doamne magistrat. Totuşi, nu punem la îndoială judecata clară a Curţii cu 2/3. Aceasta a constatat că referendumul a fost organizat corect, după listele iniţiale. Constatarea a fost făcută după ce a primit nişte liste ulterioare ce le modificau pe primele pe care le-a cerut şi le-a primit cu cheltuială de timp şi multă enervare. La ce le-a mai cerut ? Păi, e evident, deoarece regulile nu se schimbă în timpul jocului şi pe urmă trebuia arătat că referendumul a fost organizat corect. De aici, deducem că CCR a primit de la guvern tot listele iniţiale. Măi, să fie ! N-o fi fost Poşta de vină că ei erau cu nemulţumiri şi greve ?
Acestea fiind zise se poate concluziona că preşedintele Băsescu nu s-a confruntat cu o mânie (voinţă) mare populară de demitere. Sub 50% plus 1 voturi pentru demitere e legal să-şi exercite în continuare atribuţiile, să ne reprezinte statul. Deci, poporul care în cazul nostru a fost de 7,4 mil votanţi pentru demitere a fost învins de poporul 50% plus unu. Adică, poporul a fost învins de popor. Ceea ce este echivalent cu o culme a interpretării, o Măreţie a Dreptului. Aşa că să nu fim prea supăraţi, poporul ştie întotdeauna ce e mai bine pentru el. La coabitare, înainte, marş !
Mai lăsând gluma deoparte, rămâne o întrebare serioasă. De ce a recurs CCR la o amânare fără rost dacă oricum era antepronunţată mai de mult ? - ca să folosesc o sintagmă frecventă.
Foto: http://www.lockepick.com/wp-content/uploads/2011/12/General-Mills-Justice-League-comic.jpg&w=387&h=580&ei=G-0zULH_JIrItAbWmIDoDQ&zoom=1&iact=hc&vpx=186&vpy=124&dur=43&hovh=275&hovw=183&tx=88&ty=120&sig=116283660397130708626&page=1&tbnh=165&tbnw=114&start=0&ndsp=19&ved=1t:429,r:0,s:0,i:67
