vineri, 8 februarie 2019

Privitor ca la teatru

"Şi de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci in tine, Şi-nțelegi din a lor artă Ce e rău şi ce e bine." Nu mai e mare diferența între glosa lui Eminescu şi lumea mea. Privitor ca la teatru şi căutător al adevărului de bine sau rău am devenit de când cu brambureala lipsita de bun simț şi pudoare în subiectul național al reabilitării infractorilor cu gulere albe, al spoliatorilor de bani publici şi maeştrii abuzului de putere. De la tresărirea inimii pe când cu zornăirea cătuşelor şi simbolistica "trasului pe nas" şi până la bastonada aplicată celor care protestau împotriva ordonantelor si legilor salvării de "statul paralel" nu mă despart decât clipe de speranță şi milenii de întristare. Până la urmă, aproape că aş crede tema aruncată cu sapiență magnificului suflet românesc, subiectul despre salvarea antreprenoriatului român din ghearele hulpave ale corporațiilor, reabilitarea mândrei independențe naționale din plasa străinilor ...etc. etc. Dacă ? Dacă mici amănunte şi detalii nu ar strica magica constructie argumentativă pusa in circulație de catre cei care cu multa osteneala ne conduc. Să recapitulăm. A fost o vreme în care anticoruptia era in floare, tremurau borfasii coruptiei, protocoale înțelepțite dirijau acțiunile justiției, FBI colabora cu DNA, strainatatea acorda grade cavaleresti vitejilor fara teamă şi prihană, in timp ce un ambasador al marelui nostru aliat si frate nu contenea cu remarci si observatii, taxat fiind de amestec nepermis de exagerat in ciorba noastra nationala. Timpul se scurgea imperturbabil si aproape ca nici un politician mai acatarii nu se simțea integru fara măcar un dosar penal in lucru. Şi clepsidra răsturnată a marcat trecerea timpului, in timp ce un presedinte străin a inceput glorioasa sa lupta impotriva ocultei. Coincidenta sau nu cam tot de atunci a inceput lupta noastra cu statul paralel, sarabanda ordonantelor pentru urgenta infractorilor politicieni. Dar, iata ca ambasadorul nu mai carcoteste, FBI nu-si mai vâră coada pe unde nu-i fierbe oala. Tara e in progres economic, structurile de forta, politicienii si magistratii primesc privilegii financiare nemasurate. Pentru apărarea economiei naționale, PIB-ul se dublează prin artificiu contabil si armata cumpara de la fratele "big brothel" arme de mana a doua de 4 md $ in loc de jumate cat s-ar fi cuvenit. Acum, deh, cam pe spinarea cadrelor in rezerva, dar ce conteaza ? In timpul asta mii si mii de antreprenori isi inchid firmele si pornesc spre tarile calde.. Totusi, situația economica e asa de buna incat peste 4 ani trecem la euro si pensionarilor li se ofera perspectiva unei majorari considerabile a pensiei. Oameni de incredere readuc justitia sociala pe fagasul firesc. Ho, ho ! Nu cumva m-a luat valul ? Sa revedem ceva. Aproape fara exceptie factorii -cheie ai onorabilei noastre clase politice au fost patati cu dosare penale de catre statul paralel. Printr-o sfortare suprema, statul paralel e invins si titularii dosarelor inalbiti. Însă, sa nu uităm, dosarele raman si o noua rabufnire puberal-justițiară ar putea genera iarăsi probleme. Dar, domnul Clem ă nu mai spune nimic, poate doar vorba cântecului: "Si telefonul sună, sună mereu". Cam a ce seamana asta si prietenii stiu de ce ? Nu stie nimeni, doar Departamentul de Stat si nici el nu e sigur.