marți, 24 iulie 2012

Turandot

Delectaţi-vă dragi prieteni, Opera este nemuritoare !



 
Turandot este o operă în 3 acte compusă de Giacomo Puccini, pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi „1001 de zile” (secolul al XVIII-lea). Partitura, pe care Puccini a lăsat-o neterminată, a fost finalizată de Franco Alfano.
Premiera mondială a avut loc la 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, [1] sub bagheta lui Arturo Toscanini. În timpul concertului inaugural, la un moment dat, dirijorul s-a întrerupt la locul până unde compusese Puccini și a spus: „în acest moment, maestrul a pus jos pana”. După un moment de tăcere în sală, de la balcon s-a auzit: „Viva Puccini!” urmat de ovațiile publicului.(preluare din http://ro.wikipedia.org/wiki/Turandot)
Nessun Dorma (în limba română, Nimeni să nu doarmă) este o arie din actul final al operei Turandot,[1] a compozitorului italian Giacomo Puccini. Este una dintre cele mai cunoscute arii pentru tenori dintre toate ariile de operă din toate timpurile. Aria este interpretată de personajul Calaf, Il principe ignoto (Principele necunoscut), care se îndrăgostește la prima vedere de frumoasa, dar distanta Prințesă Turandot. Oricum, era un fapt cunoscut public că orice bărbat care ar fi dorit să o ia de soție, trebuia să răspundă la trei din întrebările sale ghicitoare. Dacă nu răspundea corect, pețitorul era decapitat.
Deși în actul anterior, Calaf răspunsese corect la cele trei ghicitori ale prințesei Turandot, aceasta ezită în a se căsători cu acesta, implorându-l pe tatăl său, împăratul Chinei să nu o mărite cu pețitorul. Calaf acceptă ideea că prințesa nu-l iubește și nu vrea să o forțeze să se mărite cu el. În același timp, ridică ștacheta dificultății situației prin a oferi un alt fel de ghicitoare. Dacă prințesa va ghici până la răsăritul soarelui numele prințului necunoscut, Calaf, acesta acceptă să fie executat, iar dacă prințesa nu va ghici, va trebui să se căsătorească cu el. Făcând contrapropunerea, Calaf îngenunchează în fața prințesei, iar tema Nessun dorma începe cu cuvintele Il mio nome non sai! (Numele meu nu-l știi!.) Cruda și recea Turandot ordonă tuturor supușilor săi să nu doarmă deloc încercând a afla numele pețitorului. Dacă nu vor fi în stare să afle numele acestuia, toți vor fi uciși.

"Nessun dorma! Nessun dorma! Tu pure, o Principessa, nella tua fredda stanza, guardi le stelle che tremano d'amore, e di speranza!"
(Traducere în română - "Nimeni să nu doarmă! Nimeni să nu doarmă! Chiar și tu, o prințesă, în dormitorul tău rece, privește stelele care tremură pline de dragoste și de speranță"")
"Ma il mio mistero è chiuso in me; il nome mio nessun saprà! No, No! Sulla tua bocca lo dirò quando la luce splenderà!"
(Traducere în română - "Dar secretul meu este ascuns în mine; nimeni nu va afla numele meu! Nu, nu! Îl voi spune doar buzelor tale când lumina va străluci!")
"Ed il mio bacio scioglierà il silenzio che ti fa mia!"
(Traducere în română - "Și sărutul meu va topi tăcerea care te face să fii a mea!")
Cu puțin înainte de sfârșitul ariei, un cor de femei se aude în depărtare:
"Il nome suo nessun saprà... E noi dovrem, ahimè, morir, morir!"
(Traducere în română - "Nimeni nu va afla numele său ... și noi toți va trebui, vai!, să murim!")
Calaf, de pe acum sigur de victoria sa, cântă:
"Dilegua, o notte! Tramontate, stelle! Tramontate, stelle! All'alba vincerò! Vincerò! Vincerò!"
(Traducere în română - "Dispari, o noapte! Culcați-vă, stele! Culcați-vă, stele! În zori voi câștiga! Voi câștiga! Voi câștiga!")
În timpul spectacolului, finalul "Vincerò!" (Voi câștiga!") este de obicei interpretat ca un puternic B4, urmat de nota finală, un A4 chiar mai puternic și mai lung, deși Puccini însuși nu specificase cum ar trebui să fie interpretate cele două note. [2] Aceste note muzicale sunt printre cele mai puternice din registrul vocal al unui tenor.  (preluare din http://ro.wikipedia.org/wiki/Nessun_dorma)