De câteva sute de ani comunitatea românească naşte caractere care să-i împlinească aspiraţiile seculare. Dacă independenţa (acum cea economică pe cale de a fi pierdută, definitiv) a fost cîştigată la 1877 prin sânge, unirea fraţilor români la 1818, a mai rămas ca acum să câştigăm şi realizăm cea din urmă mare dorinţă populară: democraţia.
Tot de sute de ani nu se ştie cum se face că periodic distrugem sau lăsăm în ruinare ceea ce am creat cu semnificaţie de valoare, astfel complăcându-ne într-un perpetuu joc de copii cu istoria noastră. Ruinare în detrimentul nostru. Cred că a sosit clipa să încetăm jocurile şi să privim cu maturitate şi seriozitate realitatea care ne înconjoară.
SCMD este o construcţie care urmează sensul democratizării societăţii româneşti. Este un sindicat al rezerviştilor, o categorie socio-profesională care până acum nu a avut voce în conştiinţa socială românească. O va avea de acum încolo. SCMD a obţinut primele rezultate pozitive în favoarea rezerviştilor. Cu toate acestea, unele voci vorbesc pe ascuns şi îndeamnă la disoluţie. Este cazul şi al e-mailului pe care subsemnatul l-a primit în cutia poştală electronică (daţi click pe foto). Textul documentului ataşat, care are titlul Stimate camarad.docx arată aşa:
“Stimati camarazi !
Au trecut aproape doua luni de cand am avut indrazneala sa va tulbur linistea cu o informatie, potrivit careia la varful organizatiei noastre sindicale (a se citi Comitetul Director) se produc lucruri necurate in legatura cu cheltuirea bugetului. Imediat dupa e-mailul meu, de la vremea respectiva, liderul maxim a simtit nevoia sa ia atitudine in stilu-i caracteristic si contactand telefonic pe majoritatea liderilor locali a infierat cu manie proletara elementele destabilizatoare, cozile de topor si agenturili straine infiltrate in structurile sindicale, indemnand la vigilenta si la unitate in jurul conducatorului iubit.
Mesajul acestui guru a prins la majoritatea liderilor locali, dovada fiind pasivitatea multora dintre acestia si reactia unora, ce-i drept, putini la numar, care au simtit nevoia sa-mi dea ceva sfaturi precum ca nu ar fi indicii de frauda, ca prezumtia de nevinovatie trebuie sa prevaleze, ca situatia este sub control si ca nu ar fi motive de ingrijorare.
Pledoaria acestora din urma mi-a provocat ceva disconfort dar m-am bucurat ca, nefiindu-le prin preajma, am scapat fara sa fiu urecheat pentru indrazneala de a fi deconspirat asemenea aspecte. Pentru mine a ramas totusi o enigma: sa fi adulmecat oare si ei osul? Cei putini la numar, de data asta ii exclud din preocuparile mele si ma voi adresa celor de buna credinta care realmente sunt preocupati de soarta si buna functionare a sindicatului.
Dupa cum probabil stiti, pe fondul zvonurilor in circulatie, la vremea respective, la presiunea unor membri ai Comitetului Director si a unor lideri din teritoriu, liderul maxim al sindicatului a acceptat initierea si derularea unui audit intern, audit care, sub presiune si in conditii de ostilizare generala din partea unor membri ai Comitetului Director, a trebuit sa faca serioase eforturi si sa sape adinc pentru scoaterea adevarului la lumina.
Vremea a trecut si apele s-au limpezit, asa incat azi situatia financiara a organizatiei sindicale este bine cunoscuta la centru si mai putin la noi, in teritoriu, fiindca un civil (nu are nici o legatura cu institutia militara decit prin portul temporar de uniforma), instalat prin propria-i vointa in fruntea organizatiei, nu este dispus sa faca public raportul comisiei de cenzori, desi a promis acest lucru la constituirea echipei si declansarea operatiunilor de auditare (a se vedea comunicatul SCMD din 6 ian.2011).
Motivul principal pentru care se opune difuzarii acestui document este, probabil, amploarea dezastrului (jafului) produs in vistieria sindicatului, de care se pare ca nu este strain nici el si nici aplaudacii de-a stanga si dreapta sa. Le este foarte greu sa iasa in public cu minariile si nenorocirile financiare produse bugetului organizatiei pe parcursul a un an si ceva. Probabil ca acum gandesc la o strategie de masluire a concluziilor din raport, cu care sa iasa in public si sa ne anestezieze inca o data.
Asadar, acest civil (militar doar prin asociere cu uniforma militara), de un maxim tupeu si o inimaginabila obraznicie atenteaza frontal la inteligenta si buna noastra credinta. Nu stiu ce simtiti dumneavoastra, dar eu, personal, ca simplu membru de sindicat, ma simt discreditat,umilit si injosit cu un astfel de individ in fruntea organizatiei, care depasindu-si atributiile si limitele bunului simt ne sfideaza si ne trateaza ca pe niste pubertini intarziati.
Am ajuns intr-un regretabil impas, daca din marea masa de rezervisti, oameni de mare valoare si caracter, care chiar au facut ceva pentru armata si care chiar au condus ceva la viata lor, nu gasim niste lideri autentici si ne lasam condusi de astfel de indivizi si aplaudaci, aflati in paralel cu ceea ce inseamna organizarea si conducerea, care realmente nu au comandat la viata lor decat mici si bere pe la carciumi si care, acum, stapaniti de un total amatorism, se fac ca ne conduc, ne mint si hotarasc discretionar in numele a zeci de mii de oameni, adevarati militari.
Cred ca a sosit timpul sa punem capat la astfel de apucaturi si sa dam dea azvarlita cu cei ce le practica. Organizatia noastra nu traieste, nu se hraneste si nu este puternica datorita vocalizelor practicate de liderii centrali in fata camerelor de luat vederi pe la diverse posturi TV.
In speranta ca o sa va sensibilizez, catusi de putin, in legatura cu cele mai sus afirmate, dar mai ales in legatura cu determinarea dumneavoastra pentru reforma (termen la moda) si schimbare in organizatia noastra, am sa va prezint, in avanpremiera, cateva aspecte rezultate din raportul de audit, ca sa nu fiti socat la primirea versiunii oficiale (daca o veti primi vreodata), si daca o veti primi, va sa fie cea a comisiei de audit si nu a trezorierului( contabilului, auditorului si inginerului financiar) al SCMD.
Am mari rezerve ca veti beneficia de varianta ORIGINALA a raportului de audit. Cel mai probabil veti primi raportul intermediar al comisiei sau in cel mai fericit caz, o varianta scurta, parafrazata, a raportului final, in care vor fi evidentiate si cateva gainarii marunte, produse ca urmare a nepriceperii sau stingaciilor, specifice oricarui inceput de drum, vor zice ei, apartinand cu siguranta unui contabil care, pe deasupra, nici nu era specializat pe domeniul respectiv.
In situatia in care, Comitetul Director are o alta versiune, chiar si numai, in legatura cu elementele de mai jos, il somez sa o prezinte public (pe site-ul filialelor) in maxim 24 de ore. Alta varianta insemnand, de fapt, raportul original si integral al comisiei de audit. In caz contrar, inteleg ca elementele prezentate in cele ce urmeaz, sunt veridice, ca liderul maxim si aplaudacii din juru-I isi asuma raspunderea pentru ele, motiv pentru care pot fi, oricand, actionati in justitie pentru recuperarea prejudiciului si sanctionarea vinovatilor.
Asadar, daca veti primi varianta reala a raportului de audit veti constata ca nu pot fi justificati 4,5 miliarde lei, bani proveniti din cotizatii, contabilizati intr-un fel sau altul, si inca 2,5 miliarde lei, disparuti dar cu tot cu aproximativ 2000 membri de sindicat. Deci, 2000 membri de sindicat nu au fost luati in evidenta la nivelul structurii centrale, iar cotizatia acestora a luat alta cale decat cea a bugetului. Este ca sunt creativi si mari specialisti baietii astia de la Bucuresti, intr-ale ingineriilor financiare? Sa nu fiti surprinsi daca, procedand la o confruntare a propriei dumneavoastre evidente de personal cu cea de la centru, vor aparea neconcordante.
Disparitia fara urma a unor mari sume de bani din cotizatia sindicatului a fost posibila datorita faptului ca acestia s-au cheltuit pe un card bancar personal, dupa bunul plac si interesele a 1-2 persoane (probabil ca intuiti care ar putea sa fie acestea).
Pana aici a fost vorba de cota parte, cash, a cotizatiei care a disparut fara urme. Exista insa si o alta metoda de “siluire” a bugetului, aplicata cu mare succes de liderii nostri de la centru, cea a cheltuielilor neeconomicoase si inoportune. Pentru o parte din acestea s-au straduit sa prezinte niste documente justificative, mare parte din ele vizibil dubioase, ca sa nu zic, dea dreptul false.
Ce parere aveti, de pilda, despre un consum de carburant, in valoare de 29 mil. lei,
realizat intr-o luna, de un singur automobil, care il tira pe liderul maxim, pe la ospete si cumetrii prin tara, pe la supusi. Asadar, 29 mil. lei impartiti la 2-2,5 mil.lei/ plin, rezulta 12-15 plinuri/ luna.
Ca sa fie in siguranta pe timpul plimbarilor prin tara, pe banii nostri, liderul maxim a aprobat (sau poate nu, urmeaza sa ne faca precizari) achizitionarea de anvelope si jante auto in valoare de peste 90 mil. lei.
Si pentru ca masa sa fie si mai bogata, iar cheltuiala pe masura, au achizitionat, fara numar calculatoare si laptopuri, sa aiba toata lumea scule, inclusiv membrii lor de familie, si sa ne calculeze cu acuratete bugetul. Credeti ca s-au oprit la niste scule de medie performanta?. Da de unde, le-au cautat si gasit pe cele de inalta performanta si de aproximativ 35 mil.lei/bucata. Ca sa nu se lase mai prejos, fiindca nu are ce face cu laptopul, unul din vicelideri, fost regizor-scenarist, produs al PRO PATRIA, si-a tras o camera video, tot ultra performanta, ceva mai scumpa cei drept, dar nu prea mult, aproximativ 12.000 EURO( 500 mil. lei). S-a plictisit veteranul nostru reporter de razboi de aparatul foto smena-6, pe care l-a utilizat o viata intreaga si a achizitionat o scula la care si el se uita cu uimire, din moment ce a angajat si un cameraman (tot pe banii nostri), care sa ne faca filmulete de pe la mitinguri, demonstratii si alte cumetrii pe la care mai participa liderul maxim si acolitii.
Mai au si o alta categorie de cheltuieli: pe alimente si bauturi. Acestea au fost achizitionate pe vremea cand liderul maxim si viceliderii luptau la incercuire cu boc si basescu in Piata Victoriei si la Cotroceni. Asa ca au facut si pe acest domeniu o investitie de peste 30 mil. lei preponderant pe bauturi. In afara acestora au mai achitat de pe cardul personal, invocate anterior, peste 36 mil.lei pe mesele individuale (a se citi chiolhanuri) servite de liderul maxim, impreuna cu acolitii, pe timpul peregrinarilor acestuia prin tara si chiar prin Bucuresti.
Ca sa nu se rataceasca si sa nu depaseasca viteza legala pe timpul marsurilor organizate de sindicalisti prin Bucuresti au facut investitii in GPS-uri si detectoare radar (si nu e vorba de cate un exemplar din fiecare, ci de mai multe, ne vor spune ei, daca vor fi binevoitori, cate si la ce sunt utile miscarii sindicale aceste scule).
Pentru a se pune la adapost fata de riscurile la care sunt supusi zi de zi, iubitii nostri conducatori si-au tras si cate o asigurare de viata. Cine (ce personalitati) si pentru ce motive s-au asigurat ne vor explica tot ei (daca vor catadicsi). Cert este ca si la acest capitol “bugetar”, au tras o investitie de peste 80 mil. lei. Si lista faradelegilor ar putea fi continuata, dar ii las sa-si aduca si ei partea de contributie la prezentarea si justificarea matrapazlicurilor.
Astea sunt doar citeva aspecte ale fraudei, dar nu si cele de maxima senzatie. Detalii mai multe veti obtine la primirea raportului de audit, repet, daca-l veti primi vreodata si daca-l veti primi, va sa fie varianta autorului si nu a traducatorului.
Asa stand lucrurile, eu m-am cerut afara de la comanda filialei de Neamt, lucru pe care nu va sfatuiesc sa-l faceti si dumneavoastra. Pe dumneavoastra va sfatuiesc sa cereti in regim de urgenta, si daca se poate, toti o data, raportul comisiei de audit, asa cum a fost redactat de aceasta. Nu acceptati nici o varianta intermediara, revizuita si adaugita de inginerii financiari ai CD.
Pasul doi: incetati a mai vira cotizatia filialei catre CD, pana la elucidarea deplina a situatiei
Pasul trei: cereti convocarea de urgenta a Consiliului National al Reprezentantilor pentru alegerea noilor organe de conducere la nivel central, analiza situatiei financiare si adoptarea unei hotariri pentru recuperarea prejudiciului produs.
Cu tot dezastrul produs si probat de comisia de audit, nici macar acum, acesti indivizi rapaci, nu se potolesc, continuand seria minariilor de tot felul, cu presiuni si incitare la fals si uz de fals asupra personalului specializat incadrat in compartimentul financiar.
Pasul patru:(in ordinea prioritatilor ar trebui sa fie primul) formularea si depunerea plingerii penale impotriva abuzurilor si ilegalitatilor comise la nivelul Comitetului Director in ce priveste gestionarea bugetului organizatiei
Stimati camarazi,
In final va adresez o intrebare, care n-as vrea sa ramana retorica. Dumneavoastra va simtiti comfortabil condus de niste amatori in ale managementului organizational, care nu au nimic ,sau aproape nimic comun cu institutia militara, care n-au comandat la viata lor nici macar un pluton si care conjunctural ajunsi in fruntea acestei structure de sindicat patroneaza, daca nu si participa la potlogariile mai sus amintite.
Mentinand aceste personalitati in fruntea SCMD ne decredibilizam total si irevocabil, atat in fata membrilor de sindicat, dar si mai grav, in fata societatii civile.
Credeti oare ca reprezentantii societatii civile, unii deocamdata, nu se intreaba cum a ajuns o structura militarizata, mustind de genrali si ofiteri de toate armele si calibrele sa fie condusa de arhivari si regizori-scenaristi de desene animate? Cu siguranta ca da. Drept dovada stau pozitiile si atitudinile unor politruci agramati de genul: canacheu, talmacean, tinel, calian, popoviciu etc..
Credeti oare ca din miile de membri de sindicat nu se gasesc 5-10 ofiteri in rezerva, pur sange, care au facut ceva in cariera lor si care ar putea sa faca ceva si pentru organizatia noastra sindicala, cu siguranta, infinit mai mult decat liderii contemporani?
Continuand cu ei, nu avem decat o singura cale: pierzania. Frontul luptei noastre s-a mutat acum in justitie. Daca si pe acest front vom adopta decizii, vom actiona cu acelasi amatorism ca pana in prezent, avem toate sansele sa esuam si aici.
Cine trebuie sa vorbeasca, de acum inainte, sunt avocatii si nu liderii amatori. Dar ca sa vorbeasca bine, acestia trebuie sa fie retribuiti bine. Pe acest criteriu am mizat, mizam toti si suntem dispusi la orice efort atunci cand avem siguranta ca oameni (avocati) de forta ne reprezinta in instanta.
Din actiunile in justitie de pana acum, initiate de CD am avut parte mai mult de esecuri. De ce oare? Din motive financiare. Liderul maxim si aplaudacii nu au fost preocupati sa angajeze o Casa de Avocatura prestigioasa, care in schimbul unui onorariu consistent ne-ar fi adus si succese. Au angajat avocati de mana a doua, pe onorarii reduse si prestatii pe masura ,ca sa le ramana suficienti bani din cotizatia noastra pentru dezmatul financiar, doar punctat mai sus.
Daca nu actionam acum, maine va fi prea tarziu. Orice zi de intarizere este in defavoarea noastra.
Convocarea Consiliului National al Reprezentantilor in regim de urgenta este singura solutie pentru a pune capat arbitrariului si voluntarismului la nivel central, recuperarea prejudiciului financiar produs si sanctionarea vinovatilor.
Pentru initierea actiunilor de convocare a Consiliului National al Reprezentantilor este nevoie ca unu-doi lideri locali sa preia intiativa. O buna parte din presedintii de filialele ii cunosc bine, ii stiu oameni de isprava si de mare caracter si am convingerea ca ar putea si vor face acest lucru. As face-o chiar eu insa starea de sanatate nu-mi permite acest lucru.
Va sunt alaturi cu sufletul si cu gandul.
Cu stima,
Gl. mr.(r) “
Acestui text doresc a-i răspunde prin intermediul unei scrisori deschise. Spun text, deoarece nu pot crede că înapoia peniţei este un distins anume general.
SCRISOARE DESCHISĂ
Domnule …
Am primit recent un e-mail despre care nu am siguranţa că provine de la Dvs. Dacă vă aparţine, atunci vă adresez rugămintea de a lua la cunoştinţă opiniile mele în legătură cu problemele descrise în mesaj. Dacă mesajul nu vă aparţine, atunci este altcineva care va trebui să ia cunoştinţă de părerile mele.
Am citit cu consternare cuvintele pe care aţi binevoit să mi le adresaţi personal, fără a vi le solicita şi fără ca persoanele noastre să fie într-o relaţie care să faciliteze trimiterea unor astfel de mesaje. Din textul şi tonul scrisorii ar trebui ca noi să înţelegem că SCMD, reprezentat mai ales prin Comitetul director şi persoana preşedintelui domnul Col. (r) istoric Mircea DOGARU, este o organizaţie care nu şi-ar îndeplini cu onoare obiectivele propuse. Pentru a dovedi aceasta aţi dezvoltat o argumentaţie cu aparenţă de raţionalitate, totuşi într-un limbaj şi un stil care depăşeşte oarecum sobrietatea militară. Înţeleg, însă, că sunteţi o persoană extrem de preocupată în legătură cu interesele legitime ale rezerviştilor şi că acesta este principalul motiv care v-a îndemnat să procedaţi în maniera pe care aţi făcut-o.
Şi, acum, domnule Gl. Mr. (r), vă rog să-mi permiteţi să vă expun opiniile mele în legătură cu problemele descrise de Dvs. Toate părerile mele rezultă dintr-un pragmatic principiu de fructificare a situaţiilor şi contextelor ce ne înconjoară.
- Mai întâi, eu cred că problema persoanei care ocupă locul de preşedinte al acestei organizaţii poate fi dezvoltată după următoarea cerinţă: orice persoană care ocupă cea mai obositoare şi provocatoare de necazuri funcţie trebuie să posede capabilităţi generale de leadership, negociere şi diplomaţie. Îndeosebi de diplomaţie şi negociere este nevoie pentru a putea armoniza interesele noastre cu atâtea instituţii şi persoane de care depinde viitorul nostru. Militarii de carieră, domnule general, nu sunt diplomaţi, ei întâi trag cu puşca şi doar după aceea te întreabă din ce cauză eşti nemulţumit.
- Sindicatul nostru a obţinut unele succese tocmai din cauza abilităţilor „vocale”(cum vă place să le spuneţi), adică acestea fiind urmarea campaniilor mediatice şi acţiunilor directe. Eu am atras atenţia de fiecare dată când s-a ivit ocazia că acest sindicat nu este doar o uniune de interese pentru intentarea unei acţiuni în justiţie. Ar fi prea simplu şi prea comod. Nu uitaţi, domnule general, că simbolismul ambivalent al Justiţiei ne învaţă că uneori mai trebuie să existe cineva care să-i tragă vălul de pe ochi pentru ca să vadă de partea cui este adevărul şi cui să-i dea dreptatea.
- Cât despre cheltuirea justificată sau nejustificată a banilor proveniţi din cotizaţiile sindicale, drept să vă spun nici nu mă interesează, atunci când sindicatul ne arată că se obţin rezultate. Şi rezultate parţiale şi benefice au fost obţinute, cred că nu puteţi nega acest lucru. Eu am cotizat cu suma de 120 lei tot aşa cum aceşti bani îi cheltuiesc la o petrecere. A fost mai mult o donaţie din partea mea în folosul centrului cu gândul că acesta va rezolva ceva pentru noi. Şi iată că a făcut-o ! Nu i-am împrumutat la bancă cu dobândă, domnule general, m-am gândit la minima pretenţie de a mi se oferi nişte rezultate pozitive, speranţă care mi-a fost împlinită.
- Desigur că este nevoie de scule performante. Uitaţi, chiar şi eu atunci când îmi cumpăr ceva caut să aleg cel mai bun lucru, urmând străvechiul şi înţeleptul principiu: „sunt prea sărac ca să cumpăr lucruri ieftine”
- Despre principiul bunei retribuiri a avocaţilor, cred că sunteţi în eroare. Dacă toţi oamenii din lume ar face binele doar pentru o sumă de bani cât mai grasă, atunci la ce bun morala, la ce bun creştinismul ? Avocaţii noştri nu vor pleda în primul rând pentru bani, ci pentru că susţin o cauză dreaptă.
- Găsesc că toate celelalte acuzaţii sunt explozii emoţionale.
- Măsurile Dvs. de reabilitare a unui statu quo despre care nu ştim că este chiar aşa cum îl descrieţi sunt – iertaţi-mă că vă spun aceasta – rebel de copilăreşti. Păi, ce să facem acum ? Să distrugem tot ce a fost construit cu multă trudă şi suferinţă, fără, în schimb, a fi siguri că vom mai reuşi să clădim ceva ? Şi cu cine să clădim, poate cu Dvs. ? Dar, văzând obstinaţia şi înverşunarea cu care atacaţi toate lucrurile fără o distincţie şi evaluare complete între imaginar şi real, între bine şi rău, mie mi-ar fi teamă să vă urmez. Istoria lumii ne învaţă că doar spiritele crescute în duhul blândeţei şi al smereniei reuşesc să clădească instituţii nepieritoare în folosul oamenilor şi al umanităţii.
Vă doresc viaţă îndelungată şi multă sănătate, domnule general ! Lumea e aşa cum e şi – vorba poetului – ca dânsa suntem şi noi. Şi Dvs. ca om vă supuneţi dictonului „Homo sum, humani nihil a me alienum puto” (sunt şi eu om şi nimic din ce este omenesc nu mi-e străin). Dar, decât să distrugem , domnule general, e mai bine să clădim !
Cu profund respect.
Lt.col.(r) Emil POP, secretar SCMD filiala Cluj-Napoca
