I. Recalcularea pensiilor militare este neconstitutionala deoarece incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie: "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile." . Principiul neretroactivitatii impune niste reguli pentru o lege noua, in sensul ca:
a) legea noua nu reglementeaza raporturile juridice aparute, modificate sau stinse inainte de intrarea ei in vigoare. Nimeni nu poate actiona in conformitate cu niste norme care nu exista, nu poate respecta niste norme care nu au fost adoptate si poate nimeni nu se gandeste ca vor apare. Daca legea noua ar anula ceea ce a statuat vechea lege, increderea in lege s-ar diminua, s-ar aduce atingere grava la autoritatea legii, iar vointa de a da ascultare legilor ar scadea considerabil;
b) legea noua se aplica fara a fi retroactiva in cazul situatiilor juridice care vor apare, modifica sau stinge, dupa intrarea in vigoare a legii, in cazul situatiilor juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii in vigoare a legii si in cazul efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute; Concluzia este ca daca se aplica o astfel de masura se poate aprecia ca Romania nu este un stat de drept unde legea este suverana.
II. Cateva argumente pentru ca sistemul de pensii militare sa nu fie inclus in sistemul de pensii de stat unic:
1. Sistemul de pensii militare nu a fost niciodata un sistem contributiv, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale se asigura de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Apararii, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii.
2. Militarii nu au contribuit niciodata la bugetul asigurarilor sociale de stat, ei au avut o contributie pentru pensia suplimentara de 5%, care de la intrarea in vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, conform prevederilor art. 78 alin. (2), a devenit contributie individuala la bugetul de stat si nu la bugetul asigurarilor sociale de stat;
3. Traditia in Romania a fost inca din 1829-1830, ca pensiile militare sa fie reglementate prin lege speciala fata de pensiile celorlalte categorii de salariati la stat, care au fost reglementate prin alta lege. Sistemul pensiilor militare de stat este cladit de aproape doua secole si reglementarile sale s-au schimbat continuu, ultimele reglemetari in acet domeniu sunt: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurarilor sociale ale militarilor de cariera; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acorda ofiterilor si subofiterilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat si pensia suplimentara; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pentru celelalte categorii de salariati ai statului cuprinsi in sistemul public de pensii (unde intra si functionarii publici, si persoanele numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti) au existat, in paralel, alte reglementari, care s-au schimbat si acestea in timp, ultimele dintre acestea fiind: Hotararea Consiliului de Ministri nr.4156/1953, prin care s-a aprobat Decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana, pentru acordarea drepturilor de pensie in cadrul Asigurarilor Sociale de Stat; Decretul nr. 292/1959 privind dreptul la pensie in cadrul Asigurarilor Sociale de Stat; Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara; Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala si Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
4. Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 164/2001 care este corelata cu legislatia europeana, face parte din sistemele ocupationale de pensii guvernate de directivele Comunitatii Europene (Directiva 86/378/EEC, amendata prin Directiva 97/96/EC adoptata in considerarea jurisprudentei Curtii Europene de Justitie). Conform reglementarilor comunitare, criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt indeplinite in totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din Romania, respectiv:
- aceasta lege se refera la o categorie particulara de lucratori – cadrele militare, asa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
- acordarea pensiei este direct legata de durata serviciului militar;
- pensia este calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului (ultima solda a cadrului militar).
5. Militarii nu au avut carti de munca, actul oficial prin care se dovedeste, in cadrul Ministerului Apararii, vechimea in serviciul militar si functiile indeplinite de cadrele militare este fisa matricola. Fisa matricola nu cuprinde si salariile avute de cadrul militar. Salariile se pot regasi numai in statele de plata, iar acestea se gasesc la unitatile militare unde au lucrat (inclusiv pe santierele nationale unde au fost infiintate unitati militare) si acestea sunt foarte multe (pentru foarte multe cadre militare) iar cea mai mare parte din ele s-au desfiintat, documentele acestora fiind trimise la arhive, fiind o munca foarte anevoiasa si care necesita enorm de mult timp pentru a fi gasite datele necesare pentru reconstituirea salariilor cadrelor militare in vederea calcularii pensiilor.
6. Prin mentinerea modului de acordare si calculare a pensiilor din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat nu se incalca principiul egalitatii, prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, deoarece militarii nu s-au aflat in aceeasi situatie juridica cu ceilalti salariati de la stat. De asemenea, la trecerea in rezerva, cand nu ocupa o functie militara, militarii pot fi chemati sa indeplineasca serviciul militar in conditiile legii (a se vedea prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare). Principiul egalitatii trebuie sa nu fie confundat cu uniformitatea, cu egalitarismul, catre care se tinde cu acest proiect de lege. Avand in vedere ca prevederile Constitutiei (art. 40 si 53) si ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (lege speciala pentru militari) impun militarilor anumite exigente, interzicerea sau restrangerea unor drepturi si libertati (art. 28, 29, 30, 31 din Legea), iar exercitarea profesiei presupune riscuri sporite (acest lucru este recunoscut de Statul roman la art 2 din Legea 164/2001 privind sistemul pensiilor militare de stat – „Sistemul pensiilor militare de stat si asigurarilor sociale din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale acopera riscurile activitatii militare, precum si …"), se justifica in mod obiectiv o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de alti salariati la stat care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. Este normal ca atunci cand iei ceva sa dai ceva in loc, cand iei niste drepturi trebuie sa le compensezi cu alte drepturi.
7. Ocuparea functiilor militare se face progresiv, conform legii, iar a unor functii inalte se poate face numai aproape de sfarsitul carierei, cand se acumuleaza suficienta experienta, se formeaza o anumita competenta, in timp ce la ceilalti salariati la stat functii inalte, chiar si de ministru, se pot ocupa chiar si la 10-15 ani dupa terminarea facultatii. Un militar nu iese la pensie de pe aceeasi functie pe care a ocupat-o la intrarea in sistemul militar, cum se poate intampla la celelalte categorii profesionale.
8. Viata si activitatea militara au un specific aparte fata de celelalte profesii din Romania pentru ca:
- cadrele militare sunt in serviciul natiunii (art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare);
- activitatea militara este reglemetata atat de legile comune celorlalte profesii, dar si de legi speciale si regulamente militare (RG-1, RG-2, RG-3 etc.), ordine ale ministrului apararii/m.a.i./ directorului S.R.I. si dispozitii ale secretarilor de stat;
- cadrele militare sunt singurele persoane din Romania care depun juramant de credinta fata de tara pe care se obliga sa o apere chiar cu pretul vietii (art. 6 si Anexa nr. 1 din R.G. 1 Regulamentul de ordine interioara);
- activitatea este dura deoarece se desfasoara dupa un program strict, incadrat in timp si permanent sub ordine, trebuie sa aiba o tinuta si un comportament conform regulamentelor militare;
- militarilor li se pot aplica sanctiuni disciplinare pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala (inainte de 2000 puteau fi pedepsiti chiar cu privarea de libertate), lucru care nu se intampla cu celelalte categorii de salariati; pentru abateri grave se constituie consilii de onoare si consilii de judecata – ceea ce nu exista la alte categorii de salariati; codul penal prevede pedepse pentru infractiuni care tin strict de domeniul militar;
- cadrele militare pe timpul indeplinirii atributiilor de serviciu au dreptul de a face uz de arma (profesorii, inginerii, doctorii, actorii, parlamentarii, functionarii publici etc. nu au acest drept);
- de-a lungul activitatii sunt supuse inaintarii in grad, conform unor criterii stricte (prevazute la art. 45-68, 94-99 din Legea nr. 80/1995) si promovate in functii (daca exista posibilitatea), iar in cazul implinirii unei anumite varste, in functie de grad (conform prevederilor art. 92 si 93 din Legea nr. 80/1995), sunt obligate sa paraseasca sistemul militar prin trecere in rezerva – la alte categorii de salariati, asa cum au intrat in activitate, ca pregatire si functie, tot asa pot iesi la pensie la implinirea varstei de pensionare;
- mutarea dintr-o garnizoana in alta in interesul serviciului, cu toate implicatiile ce deriva de aici – gasirea unei noi locuinte, mutarea lucrurilor personale, pierderea grupului de prieteni ai militarului dar si cei ai familiei, pierderea serviciului sotiei, mutarea copiilor la alta scoala si acomodarea acestora la noile colective (colegi de scoala, vecini, prieteni);
- misiuni diferite in alte localitati (controale, aprovizionari cu materiale si tehnica de lupta, trimiterea tehnicii de lupta la reparat etc.);
- misiuni de lupta in teatrele de actiuni militare din alte tari, sub egida NATO sau ONU;
- executa seviciul de zi pe unitate, cu armament, timp de mai mult de 24 de ore (incluzand si timpul de pregatire pentru intrarea in serviciu) si raspund de paza si securitatea unitatii, ordinea interioara (incluzand aici depozite de armament si munitii, depozite de carburanti si lubrifianti, parcuri auto si de tehnica militara, iar cand existau militari in termen raspundeau si de incalzirea incaperilor pe timp de iarna unde dormeau si isi desfasurau acestia activitatea, de alimentarea acestora la timp si cu hrana preparata la timp si de respectarea programului de catre acestia);
- sunt supusi permanent unor controale/inspectii ale sefilor nemijlociti (controale inopinate) si ale sefilor directi (controale anuntate/inspectii ale m.ap., controlul financiar intern, controale tematice);
- sunt supusi anual unui program de pregatire profesionala, care se incheie cu calificative care sunt folosite la aprecierile de serviciu;
- participarea periodica la cursuri de perfectionarea pregatirii profesionale, de 3-6 luni, care presupunea deplasarea pe aceasta perioada in alta garnizoana, departe de familie;
- aprecierea anuala a cadrelor militare, care era pusa in dosarul personal si folosita pentru avansarea in grad, promovarea in functie si la acordarea unor decoratii/medalii;
- participarea anuala la exercitii si aplicatii ce implica deplasarea (auto sau pe calea ferata) in alte localitati, departe de familii si cu conditii vitrege de odihna si hranire;
- participarea anuala la trageri cu armamentul de infanterie si cu tehnica din dotare cu pericolele de rigoare;
- permanent sa fie gata, in caz de alarma, sa se prezinte la unitate in cel mult 3 ore cu sacul de alarma complet si la timp (cu anuntare, pregatire si deplasare); aceasta presupunea ca permanent, ca sa poata fi anuntat, ofiterul de serviciu trebuia sa stie unde se afla fiecare cadru militar din unitate;
- parasirea garnizoanei (localitatii) numai cu aprobarea comandantului (pana in 1989 si cu anuntarea unitatii dupa 1989) si trecerea pe ordinul de zi pe unitate si in cazul plecarii cu autoturismul proprietate personala numai dupa testarea si obtinerea aprobarii loctiitorului tehnic al comandantului/ sefului serviciului tehnic – parasirea localitatii fara aprobare constituia abatere disciplinara grava si se sanctiona drastic;
- obligativitatea raportarii scrise comandantului nemijlocit a oricarei relatii cu strainii, neraportarea constituind abatere discilinara grava care se sanctiona corespunzator;
- pe timpul liceului militar si apoi a scolii militare viata s-a desfasurat dupa un program strict si reguli stricte in cadrul cazarmii si se putea beneficia de invoire in oras de 6 ore cu bilet de voie, numai duminica, daca aveai rezultate bune la invatatura, aveai un comportament regulamentar si nu erau restrictii la invoiri, iar pe timpul scolii militare (3 ani) vacanta de vara dura numai o luna;
- lucrul cu documente/informatii clasificate care implica anumite raspunderi (sa nu fie divulgate altor persoane care nu au drept de acces la ele, pastrarea in anumite conditii etc.);
- un comandant militar raspunde de capacitatea de lupta a structurii pe care o comanda (nivelul/stadiul de pregatire a comandamentului pentru conceperea actiunilor si conducerea fortelor din subordine, pregatirea pentru lupta a trupei, incadrarea cu personal, pregatirea pentru mobilizare, antrenarea in vederea trecerii in timp scurt la indeplinirea unor misiuni, sprijin logistic), disciplina si starea morala a personalului din subordine, integritatea patrimoniului, in timp ce un sef de institutie de stat nu are aceleasi raspunderi;
- viata dura a marinarilor militari ambarcati si a militarilor care lucreaza in zone izolate;
- posibilitatea chemarii de catre comandant la serviciu din concediul de odihna;
- posibilitatea retinerii de catre comandant la serviciu, pentru indeplinirea unor misiuni, dupa iesirea din serviciul de zi de 24 de ore;
- militarii au contribuit decisiv la integrarea Romaniei in NATO si UE. Armata a fost primul organism al tarii care s-a aliniat in cel mai scurt timp la structurile, modul de actiune si standardele de performanta ale armatelor tarilor membre NATO si UE, militarii suportand fara cracnire costurile acestei tranzitii (disponibilizari, schimbarea modului de instruire, adaptarea regulamentelor si instructiunilor la cele NATO, adoptarea standardelor NATO etc.);
- militarii prin participarea cu succes pe teatrul actiunilor militare din diferite tari ale lumii au ridicat prestigiul Romaniei (a se vedea aprecierile elogioase la adresa militarilor romani facute de catre comandantii din alte state care au avut in subordine pe acestia) spre deosebire de alte categorii profesionale care prin activitatea lor au dus la scaderea prestigiului Romaniei (vezi numeroasele procese deschise impotriva Romaniei la diferite tribunale internationale datorita hotararilor total gresite luate in tribunale);
- in perioada dinaintea revolutiei din 1989, armata a contribuit covarsitor la realizarea unor obiective nationale, de care societatea romaneasca a avut si va avea nevoie: Canalul Dunare – Marea Neagra, centrul civic din capitala cu Palatul Parlamentului, Transfagarasanul, muncile agricole, mine, centrale electrice, restabilirea cailor de comunicatii, canalul Bucuresti – Dunare, realizari facute cu greutati foarte mari si chiar drame in multe familii de militari;
- inainte si dupa 1989 armata a raspuns permanent la ordinul tarii intervenind cu promtitudine la inundatii, inzapeziri, cutremure, incendii etc.
Pensiile militare de stat sunt acordate conform prevederilor unei singure legi speciale si trebuie facuta distinctia de pensiile privilegiate/de lux care sunt acordate in baza unor legi suplimentare fata de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
(material preluat de pe net)
