Peste 200 de militari în rezervă au protestat, duminică, la o comemorare care a avut loc la Monumentul Eroilor din Păuliş, judeţul Arad, aceştia fiind nemulţumiţi de noua Lege a pensiilor care prevede trecerea militarilor în sistemul public de pensii, informează Mediafax. Cei mai mulţi dintre protestatari, aproximativ 150, au venit cu autocare din Timişoara, Lugoj şi Hunedoara, ei fiind membri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere (SCMDRR). Preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponobilizate, în Rezervă şi în Retragere Timişoara, Marian Constantin, a declarat că protestul a fost "faţă de desfiinţarea sistemului pensiilor militare de stat, care a funcţionat de pe timpul lui Cuza şi care este perfect legal în ţările Uniunii Europene". "Protestăm şi pentru că au fost reduse soldele militarilor cu 25 la sută, spun guvernanţii, dar prin reducerea sporurilor militare s-au pierdut 40 la sută din venituri", a afirmat Marian Constantin. Liderii manifestanţilor s-au declarat nemulţumiţi şi de "subfinanţarea sistemului de apărare", ei afirmând că dacă nu vor fi ascultaţi de Guvern vor continua formele luptei sindicale "până la recâştigarea tuturor drepturilor". Pe de altă parte, manifestanţii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că un general în rezervă venit din Timişoara "a fost împiedicat să ţină un discurs", după cele ale oficialilor MApN şi ai judeţului Arad. "Am fost împiedicat să vorbesc de către organizatori, de la Prefectură, motivând că nu eram planificat. Am vrut să vorbesc despre nemulţumirile noastre, faptul că am fost vidaţi de toate drepturile pe care militarii pensionari le-au avut prin legi aliniate la cele din ţările europene", a spus generalul în rezervă Ciobanu Emil.
Manifestarea de protest de la Păuliş care s-a desfăşurat, pe parcursul comemorărilor şi depunerilor de coroane la Monumentul Eroilor, a durat o oră, încheindu-se fără incidente. Comemorarea este cea de-a 66-a a eroilor Detaşamentului Păuliş care a participat la luptele purtate în judeţ în cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul comemorării, manifestare ce a fost organizată de autorităţile arădene, protestatarii au purtat şepci albastre cu numele sindicatului şi pancarte cu mesaje adresate Guvernului, precum "Guvernanţi nu putem să murim toţi pe front ca să ne bucurăm de respectul vostru, unii dintre noi ajung să fie şi pensionari militari".
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale Viorel Oancea a declarat că protestul celor aproximativ 200 de militari în rezervă a fost "unul politic" şi că aceştia nu au motive să se plângă de venituri, susţinând că primesc pensii mari. "Nu li s-au diminuat drepturile. Că se plâng, este o acţiune politică, iar eu nu sunt aici la o acţiune politică, ci pentru o comemorare. Nu era potrivit să se manifeste aici, unde comemorăm eroismul. Să arate cupoanele de pensie, că au şi 4.000 de lei pensia", a spus Oancea.
corespondent CIORTEA OCTAVIAN, ciorteaoctavian@yahoo.com
Consultă CV-ul deputatului Viorel Oancea: CV Viorel Oancea la
http://www.inpolitics.ro/upload/ca90ca0d-b4ce-4954-b1ac-c9215c5dbd4d.doc şi
http://www.mapn.gov.ro/secretari/index.phpArticole despre probleme controversate la adresa deputatului Viorel Oancea
Deputatul Viorel Oancea, deranjat de salariul prea mic?http://banateanul.gandul.info/ultima-ora/deputatul-viorel-oancea-deranjat-de-salariul-prea-mic-2789278 (17 iulie 2008)
Deputatul PD-L de Timiş, Viorel Oancea, s-a arătat indignat de salariile imense pe care le primesc membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi cei ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). În comparaţie cu cei peste 10.000 de euro pe care îi au aceşti angajaţi ai statului, Oancea spune că se simte... un sărăntoc.
Chestiunea indemnizaţiilor acestor şefi sau membri ai celor două comisii nu este o noutate, sumele cu care sunt remuneraţi aceştia fiind făcute publice încă de acum trei ani. Viorel Oancea le aduce în discuţie numai acum şi spune că va pregăti, pentru sesiunea din toamnă a Parlamentului, modificări ale legilor pentru ca aceste sume să scadă. "Este inadmisibil să primească atâta dacă sunt salariaţi ai statului. Am auzit că preşedinta de la o comisie de supraveghere are 17.000 de euro. Nu se poate. Trebuie să facem ceva. Noi, la Parlament, cu 1.000 de euro, suntem nişte sărăntoci. Ce să mai spun de pensionarii cu câteva sute de lei", a declarat, revoltat, Viorel Oancea.
alina.sabou@banateanul.ro
Deputatul PLD Viorel Oancea, cercetat in dosarul "Flota": "Eu sunt singurul fraier?" (http://stiri.rol.ro/Deputatul-PLD-Viorel-Oancea-cercetat-in-dosarul-Flota-Eu-sunt-singurul-fraier--87769.html) articol din data de 23 octombrie 2007
Deputatul PLD de Timis Viorel Oancea a dezvaluit, la sfarsitul saptamanii trecute, ca este anchetat de procurorii DNA in celebrul dosar "Flota", in care principalul protagonist este presedintele Traian Basescu.
In perioada in care s-a vandut o buna parte din flota Romaniei, Oancea era membru in Consiliul de administratie al CNM Petromin SA Constanta.
Scandalul iscat de vanzarea, in perioada 1991 - 2000, a 16 nave ale fostei companii maritime Petromin s-a ramificat si la Timisoara, politicianul Viorel Oancea (foto) fiind una dintre cele 136 de persoane anchetate de-a lungul timpului. Dintre acestea, 80 de persoane au fost trimise in judecata sub diferite acuzatii, in august 2004, iar pentru alte 51 procurorii au disjuns faptele. Printre cei trimisi in judecata pentru comiterea unor fapte penale "in legatura directa cu modul defectuos in care si-au exercitat, cu buna-stiinta, atributiile de serviciua se afla si fostii ministri ai tansporturilor Traian Basescu, Paul Teodoru si Aurel Novac, fostul presedinte al Fondului Proprietatii de Stat Radu Ovidiu Sarbu, fostii secretari de stat Calin Drago mir Marinescu, Gheorghe Adrian Marinescu, dar si Viorel Oancea. In urma cu opt ani, liberal-democratul a facut parte din Consiliul de administratie al Petromin si este anchetat, in prezent, pentru prejudicierea statului roman prin vanzarea a doua nave.
Calculele deputatului
Este vorba de navele "Baneasa si "Baia de Cris". "Conform vechii expertize, din 1992, s-a constatat ca valoarea navei "Baneasa este de 12 milioane de dolari. In 1999, s-a scazut taxa de armator de un milion si jumatate, deci valoarea navei a ramas la 10 milioane si jumatate. Noi am luat pe ea patru milioane si jumatate, deci sase milioane este paguba produsa. Stiti foarte bine ca in momentul in care faci licitatie, piata hotaraste care este pretul real al unui produs, a calculat deputatul timisorean, opinand ca acest dosar este unul politizat, care-l vizeaza pe presedintele Traian Basescu.
Desi ultima expertiza din acest dosar, facuta publica doar cu cateva zile in urma, nu numai ca a anulat prejudiciul de 275 milioane de euro, dar a mai si recalculat un profit de peste 40 milioane de euro din vanzarea navelor, este de remarcat zelul procurorilor DNA care-si continua treaba. Politicianul timisorean a punctat si acest aspect al problemei, sustinand ca nu a avut nimic de castigat de pe urma acestor tranzactii. "Singurul vinovat sunt eu, singurul fraier din toata treaba asta? M-au gasit pe mine sa ma cerceteze. Dar unde sunt ceilalti membri din Consiliul de administratie?, a intrebat retoric Oancea, hotarat sa se apere singur in fata anchetatorilor, fara sa apeleze la serviciile avocatului Valeriu Stoica, seful sau pe linie de partid. Referindu-se la acelasi subiect, tot la sfarsitul saptamanii trecute, senatorul PRM de Timis, Valentin Dinescu, aprecia ca presedintele Traian Basescu il "tine in bratea pe procurorul Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a DNA, pentru ca acesta ar avea in mapa dosarul "Flota, cu toate probele sale compromitatoare. "Procurorul Doru Tulus poate sa ia acest dosar si sa plece acasa, la presa sau in alte locuria, a previzionat, in stilul insinuant al partidului din care face parte, senatorul Dinescu.
Revenind la colonelul Viorel Oancea, sa mai spunem ca acesta a devenit una dintre cele mai cunoscute personalitati din Timisoara dupa ce, in decembrie 1989, inainte de caderea lui Ceausescu, a ordonat unitatii pe care o conducea in strada sa se solidarizeze cu multimea adunata in Piata Victoriei. Datorita meritelor sale in timpul revolutiei de la Timisoara, in anul 1992 a fost ales primar al municipiului de pe Bega.
Vlad Enciu
http://www.timisoara.com/newmioc/60.htmLegat de eveniment, deputatul PDL de Arad Traian Constantin Igaş a ţinut în şedinţa Camerei deputaţilor din 20 septembrie 2005(
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5920&idm=1,22&idl=1) un Omagiu interesant al cărui text vi-l prezentăm:
"
"Omagiu eroilor de la Păuliş"
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Există momente în activitatea noastră când trebuie să ne plecăm capetele în memoria unor fiinţe asemeni nouă, dar care astăzi sunt pentru noi adevăraţi eroi. Se cuvine ca la ceas omagial să aducem recunoştinţa noastră, a tuturor, celor care n-au cerut nimic, dar care au oferit totul pentru noi toţi şi pentru patria noastră. Zilele acestea, Aradul îşi cinsteşte cu mare mândrie eroii căzuţi la Păuliş în anul 1944, pentru a opri înaintarea trupelor fasciste.
Detaşamentul Păuliş la care doresc să fac referire, a reprezentat un pilon important al planului strategic pentru zădărnicirea încercărilor trupelor hitleriste de a ocupa şi utiliza cele trei mari căi de acces în Banat şi Crişana, şi anume: zona Timişorii, defileul Mureşului şi văile Crişurilor în situaţia intervenită după victoria actului revoluţionar din august 1944. Întreaga acţiune a fost încredinţată Armatei I române, constituită în contextul dat, din formaţiunile militare existente în zonele din vestul ţării, aşa cum cereau până atunci sarcinile de a garanta acoperirea sumară a frontierei de stat şi asigurarea liniştii interne. Forţele Armatei I au inclus unităţi şi centre de instrucţie cu recruţi ce nu aveau un stagiu sub arme mai mare de câteva luni, şcoli militare de subofiţeri, părţi sedentare sau formaţiuni de grăniceri. Necesitatea imperioasă de a acţiona imediat după 23 August 1944 pentru dezarmarea trupelor hitleriste răspândite în teritoriu şi pentru a bara calea forţelor invadatoare ce urmăreau să anuleze cuceririle insurecţiei naţionale şi să încalce suveranitatea şi integritatea ţării, a solicitat un efort maxim din partea unităţilor abia încropite ale Armatei I, dotate doar cu armament de instrucţie şi mijloace insuficiente faţă de cerinţele impuse de război.
Pentru apărarea defileului râului Mureş, în zona Păuliş-Cuvin-Ghioroc-Baraţca, Şcoala de Subofiţeri rezervă nr. 5 din Radna s-a constituit în "Detaşamentul Păuliş", prin Ordinul Corpului 7 Teritorial din 11 septembrie 1944, iar din Ordinul Armatei I din aceeaşi zi, detaşamentul a fost întărit cu Divizionul 61 artilerie grea şi Batalionul 1 din Regimentul 96 infanterie.
În apărarea Aradului, Şcoala de subofiţeri Radna, prin vitejia cu care a luptat, a dovedit din plin cât este de scump tuturor inimilor româneşti pământul Transilvaniei. Şcoala de subofiţeri în rezervă infanterie Radna, care a constituit osatura Detaşamentului Păuliş, merită să fie cinstită de naţiune, pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă, în perioada 14 - 20 septembrie 1944, aşa cum au fost şi eroii de la Păuliş.
Detaşamentul Păuliş, ca şi alte unităţi militare participante la efortul eroic de eliberare a ţării de sub opresiunea fascistă, a constituit o parte integrantă, reprezentativă a generaţiei tinere din anii 1944, chemată de gravitatea împrejurărilor să facă dovada forţei şi calităţilor sale.
Membrii detaşamentului fuseseră recrutaţi pentru şcoala de subofiţeri ( nu de ofiţeri ), deoarece nu aveau studii liceale complete, ca urmare a faptului că proveneau din familii sărace, de ţărani muncitori, cărora nu le erau accesibile atunci decât şcoli considerate de mâna a doua, cum erau şcolile de învăţători sau şcolile de meserii. Ofiţerii superiori din conducerea şcolii, proveniţi din straturile sus-puse ale societăţii, se considerau ostracizaţi, pedepsiţi prin sarcina primită acolo, dispreţuiau elevii pe care-i aveau sub comandă, considerându-i "pe jumătate ţărani". Iată, deci, componenţa socială a viitorului Detaşament Păuliş, adevărat eşantion reprezentativ. Sub raport numeric, efectivul Detaşamentului Păuliş cuprindea 755 elevi ai şcolii militare, la care s-au adăugat, ca unităţi de întărire, 569 soldaţi din Regimentul 96 infanterie, 360 soldaţi din Divizionul 61 artilerie grea şi 124 cadre de ofiţeri şi subofiţeri, în total 1 808 oameni. Misiunea a fost îndeplinită în ciuda dificultăţilor şi a unor pierderi apreciabile: 380 oameni din care 65 morţi.
Amplasarea poziţiei de apărare la gura defileului râului Mureş, pe aliniamentul şanţului antitanc pe lângă localitatea Păuliş, s-a dovedit o măsură eficace, bine gândită, aptă să valorifice la maximum potenţialul uman şi material destul de redus de care dispunea detaşamentul. Deşi lăţimea dispozitivului de apărare, de circa 8 kilometri, era mult prea mare faţă de efectivul şi dotarea cu tehnică de luptă a militarilor noştri, iar flancul drept al liniei de apărare era descoperit ( de la Cuvin la Pâncota ), orientarea în teren, derutarea inamicului şi contraatacurile surprinzătoare în momentele şi locurile nevralgice pentru atacatori s-au dovedit hotărâtoare în îndeplinirea misiunii încredinţate detaşamentului. Şcoala de subofiţeri de rezervă infanterie, Radna, comandată de colonelul Petrescu Alexandru, s-a acoperit de glorie cu ocazia luptelor dintre 14 şi 20 septembrie 1944, în regiunea Păuliş-Ghioroc-Cuvin.
În semn de omagiu adus eroismului şi jertfelor date de elevii fostei Şcoli de subofiţeri de rezervă din Radna în luptele din neuitatul septembrie 1944 pentru stăvilirea ofensivei fasciste a fost ridicat în apropierea localităţii Păuliş din judeţul Arad, după 30 de ani, un impresionant monument simbolizând un arbore uriaş ancorat peren, indestructibil în solul şi istoria patriei şi care domină înălţimea cu ramurile şi aripile sale, adevărate coloane infinite.
Generaţiile care au fost martorii acestor evenimente au predat în mod firesc ştafeta creaţiei istorice materiale şi spirituale generaţiilor din prezent, responsabile la rândul lor de destinele patriei, iar noi nu putem să trecem nepăsători peste amintirea lor fără ca măcar să aruncăm o privire peste umăr, pentru cei care nu mai sunt, dar cărora le datorăm atât de mult: veterani, invalizi de război, participanţi la luptele pentru eliberarea pământurilor româneşti.
Cinste lor!"
Omagiul transmite un mesaj aiuritor [subliniat prin îngroşare] prin care domnul actual senator PDL Traian Constantin Igaş îşi manifestă ura de clasă împotriva ofiţerilor armatei române. Ţinând seama şi de poziţia dânsului faţă de contestata lege unitară a pensiilor (
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/traian-igas-legea-pensiilor-trebuie-sa-corecteze-nedreptatile-din-ultimii-20-de-ani-554933.html) putem presupune că este unul dintre iniţiatorii abominabilului act legislativ L119/2010. Şi dacă luăm în considerare faptul că domnul Igaş consideră că reprezentativitatea eroismului este dată de subofiţerii ţărani, atunci nu trebuie să ne mai mirăm de faptul că probabil este adevărat că numai pensiile ofiţerilor vor scădea. Printre activităţile parlamentare ale domnului Traian Igaş putem semnala întrebări şi declaraţii politice, de exemplu:
Intrebare nr. 426 / a din 16.9.2009 Vezi detaliu
Posibilitatea trecerii unităţilor militare dezafectate în domeniul administraţiei publice locale
Declaraţie politică nr. 949 din 13.04.2010 "De două ori Katyn" unde menţionează: "uciderea a 20.000 de ofiţeri polonezi de către sovietici a reprezentat o mare pierdere pentru acest stat".
Încheiem exprimându-ne mirarea cum de o persoană ce deplânge asasinarea colectivă a ofiţerilor polonezi nu-i deplânge pe cei români ca de exemplu căpitanul-erou de la Şofronea Pete Romulus, mai ales ştiind că domnul senator este acum un fiu al Aradului. Pe când un Omagiu ofiţerilor-eroi morţi în lupta antihitleristă, dar şi în luptele de eliberare ale teritoriului cotropit de ocupanţii sovietici ?
"La scurt timp dupa ce tara noastra a rupt alianta cu Germania hitlerista, o veste s-a raspandit cu iuteala: trupe unguresti au navalit peste granita de vest a tarii. Doua divizii inamice, din care una de blindate, inaintau dinspre Curtici spre defileul Muresului, unde nu erau amplasate efective romanesti. Vestea s-a confirmat in aceeasi zi (13 septembrie 1944), cand din directia Arad s-au auzit bubuituri puternice, care au Incetat abia la caderea serii.
A doua zi s-a aflat ca un braniscan, capitanul Romulus Pete, a murit in luptele de la sofronea- Arad. Era un flacau chipes, militar de cariera, specializat in artilerie antiaeriana. Inca doi frati de-ai sai se aflau sub arme: Octavian la Statul Major General, si Lelu (Viorel), ranit, intemat intr-un spital din Oradea. A fost mare jale in familia Pete si in tot satul. Mai tarziu am aflat cum s-au petrecut lucrurile:
Capitanul Romulus Pete era cu unitatea sa la Arad. In ziua cand a fost rupt frontul pe granita de vest, a primit ordin sa se deplaseze imediat cu doua tunuri tractate de camioane si sa opreasca inaintarea trupelor inamice spre Arad. Camioanele se miscau cu dificultate pe soseaua intesata de oameni care se refugiau din oras spre satele din jur. Pe drum, unul din cele doua camioane s-a defectat si a ramas pe loc. Celalalt si-a urmat drumul anevoie. La un moment dat din multime s-a desprins un baietandru de vreo 15 ani, care s-a urcat calare pe teava tunului. Tunarii care sedeau pe lazile cu munitie in caroserie au strigat, cerandu-i sa coboare, dar baiatul se impotrivea cu incapatanare. Atunci, militarii au batut in geamlacul de la cabina, anuntandu-l pe capitan. Acesta a coborat si s-a dus la cel in cauza, dar baiatul s-a rugat sa fie luat si el, deoarece este din Curtici, unde mama si sora sa ramasesera sub ocupatie. Ofiterul l-a masurat din ochi si s-a lasat iduplecat, poftindu-I sa urce in camion, dupa care si-au continuat drumul.
La intrarea in satul Sofronea au observat ca deja mai multe tancuri ajunsesera la Castelul Purly aflat in apropiere. Tunul a fost instalat in pozitie de tragere si au fost lovite 4 din cele 5 tancuri. Apoi tunul a fost reamplasat intre doua case din capatul satului, de unde putea fi tinuta sub control soseaua pe care intentionau sa inainteze trupele inamice. Capitanul s-a urcat intr-un pom de unde a dirijat tirul tunului. Timp de 6 ore acolo s-au desfasurat lupte crancene cu un dusman ce avea o putere de foc covarsitoare. De mai multe ori, inamicul a incercat sa razbata inclusiv cu lanturi de tragatori prin porumb, dar tot de atatea ori a fost respins de o mana de viteji, sprijiniti cu arme usoare de ostasii unui regiment de calarasi. Au fost distruse 7 tancuri si doua camioane, au fost ucisi 45 de inamici si multi altii au fost raniti.
Dar si servantii tunului au cazut unul cate unul. La un moment dat mai erau in viata capitanul, un tunar si elevul Virgil lovanas, care in cursul bataliei a invatat manuirea tunului. Un obuz a explodat aproape de bravul capitan, si o schija l-a atins mortal in plamani. A mai apucat sa dea ultimele instructiuni, apoi soferul l-a urcat in camion si au plecat. Capitanul Romulus Pete s-a stins in chinuri in drum spre spitalul din Lipova. Tunul continua sa traga, deservit de cei doi ramasi in viata. Dar incepuse sa se intunece si vazand flama, inamicii au localizat imediat tunul si au pus in actiune brandurile. Un obuz a cazut chiar pe tun, lovindu-i mortal pe amindoi. Tunarul a murit pe loc, iar elevul a doua zi in spitalul din Lipova, in bratele tatalui sau.
Dupa ce tunul romanesc a fost redus la tacere, coloana de tancuri vrajmase s-a apropiat de locul unde fusese instalat. A iesit din pivnita si proprietarul casei, un taran batran. Un maior ungur, care stia romaneste, l-a intrebat incotro au fugit romanii. Acesta i-a aratat trupurile sfartecate care zaceau pe pamant.
Ofiterul ce comanda pe invadatori si-a dat seama ca in acel loc s-a savarsit o fapta deosebita de eroism. Desi pierduse multi subordonati, a comandat salva de onoare pentru cei cativa viteji romani morti.In cele 6 ore cat au fost tinute pe loc, cele doua divizii puteau ajunge in spatele trupelor romane ce luptau in inima Ardealului, cu consecinte dezastruoase pentru ai nostri. in acest rastimp, alte efective romanesti s-au instalat in dispozitiv de lupta, reusind sa opreasca inaintarea inamicului.
Pentru faptele savarsite cu pretul vietii, vitejii de la Sofronea au fost declarati eroi si li s-a ridicat un monument in orasul Lipova. Pentru curajul si priceperea cu care a condus operatiunea de la Sofronea, capitanul Romulus Pete a fost inaltat post-mortem in grad si decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul", iar unitatea din care a facut parte ii poarta numele. Consatenii din Branisca au hotarat sa dea numele lui celei mai lungi strazi din localitatea Branisca. Mai multe lucrari cu caracter militar si istoric considera episodul de la Sofronea ca pe o reinviere a vitejiei strabune a romanilor.
"(http://www.primariabranisca.ro/ro/istoric/romulus_pete.htm)
