tag:blogger.com,1999:blog-79158134803582660252024-03-12T21:15:18.440-07:00CLUJ NAPOCA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATEHonor et Patria! Vae victis!Sindicatul Militarilorhttp://www.blogger.com/profile/16852598774646471610noreply@blogger.comBlogger127125tag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-11482526067674468242021-02-17T06:07:00.007-08:002021-02-17T06:07:33.201-08:00Am fost veteran trei luniUite că în vara lui 2018 am aflat și eu de o lege care mi-ar oferi titlul de veteran onorific și o mică recompensă materială ca o contravaloare a serviciilor prestate în condiții de risc. În toamna aceluiași an mi-am depus cererea la CMZ Cluj. În noiembrie 2019 am aflat că primisem titlul încă din februarie. Am primit o adevetință pentru primărie, cât despre una pentru eliberarea unui abonament de transport gratuit nu s-a putut, nu știu din ce motiv. Poate nu am fost destul de îndrăzneț să-mi cer dreptul. Oricum, nu înțeleg de ce un oarecare care beneficiază de un drept mai trebuie să ceară birocratic să fie pus în uzul dreptului. Legitimație de veteran onorific nu am primit. Mi-a fost dată prin noiembrie 2020. Acum constat cu stupoare că pot să-mi fac necesitățile pe ea. Noua lege 168/2020 aprobată de maeștrii Iordache și Cazanciuc ne-a șters prin frumoase speculații de cuvinte din drepturi. Tot cum au fost înlăturați o parte din revoluționari că nu erau chipurile esențiali, așa am fost și noi, deoarece termenul "zonă de misiune" a fost definit ca "spațiu în afara teritoriului României". S-a dus naibii tot serviciul de luptă permanent împotriva aviației inamice, fiindcă cineva a comis o etoare ? Nu cred ! E mai degrabă șmecherie ieftină. Și mai distruși decât mine sunt colegi care înainte de 1990 au efectuat misiuni în Angola etc. Ei bine, acelea nu erau poate în favoarea statului român, nu-i așa domnilor legiuitori ? Ei bine, am fost și eu veteran timp de trei luni. Că pe urmă au venit goții și Traian i-a lăsat să se stabilească în Dacia.Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-33916357362231077842021-02-17T05:46:00.005-08:002021-02-17T05:46:24.055-08:00CalvarDoamne, Dumnezeule, iartă-mă pentru păcatele mele din viața dedicată patriei ! Acum, că poate m-am gândit și la viitorul meu atunci când am susținut examen la o școală militară, asta e treaba mea cum va fi fost și a celorlalte persoane care și-au ales alt drum. Însă, unicul lucru sigur e că m-am gândit la stabilitatea și previzibilitatea vieții. La faptul că legile militare, nu foarte stufoase și complicate de altfel, vor fi respectate până la sfârșitul lumii. La ideea că odată ieșit la pensie voi beneficia de o pensie care să-mi permită să-mi mențin standardul de viață atins pe ultima funcție și bineînțeles după munca efectuată în condițiile privațiunilor și greutăților. Nu a fost să fie așa. Am ieșit în 2003 cu o pensie cât de cât acceptabilă. M-am bucurat de o pensie bună, după intrarea armatei în NATO. Pe urmă am trecut prin calvarul dezinformării și manipulărilor guvernelor democrate de sub Băsescu. Acțiunilor josnice ale politrucilor guvernanți li s-a răspuns cu demnitate. Văzând guvernanții că nu reușesc să ne ciuntească pensiile, au recurs la alt șiretlic. Recalculări și recalculări dintre cele mai fantastice care ne-au diminuat venitul prin reguli de neactualizare din care nu a scăpat nimeni. Exceptând doar unele foste cadre active care au avut sporuri de comandă. Astfel, că acum avem cadre la aceleași funcții și vechime cu 4-5 valori diferite de solda rezervistului. Și cică e bine. Mie mi se pare că toată bătaia de joc este un război psihologic și biopolitic împotriva grosului rezerviștilor, adică împotriva acelora care mai pot riposta cu arma în mână în situația izbucnirii unui război hibrid aici. Că în rest ...cine mai știe să lupte ? Nu ar fi fost posibil fără indiferența militarilor activi care, în urma unei îndoctinări ciudate, se simt deosebiți de noi, ei fiind superiori, iar noi o pleavă. Vine și vremea lor, poate mai curând decât cred.Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-28227223131925342172019-02-08T09:28:00.001-08:002019-02-08T09:28:11.419-08:00Privitor ca la teatru"Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci in tine,
Şi-nțelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine."
Nu mai e mare diferența între glosa lui Eminescu şi lumea mea. Privitor ca la teatru şi căutător al adevărului de bine sau rău am devenit de când cu brambureala lipsita de bun simț şi pudoare în subiectul național al reabilitării infractorilor cu gulere albe, al spoliatorilor de bani publici şi maeştrii abuzului de putere. De la tresărirea inimii pe când cu zornăirea cătuşelor şi simbolistica "trasului pe nas" şi până la bastonada aplicată celor care protestau împotriva ordonantelor si legilor salvării de "statul paralel" nu mă despart decât clipe de speranță şi milenii de întristare. Până la urmă, aproape că aş crede tema aruncată cu sapiență magnificului suflet românesc, subiectul despre salvarea antreprenoriatului român din ghearele hulpave ale corporațiilor, reabilitarea mândrei independențe naționale din plasa străinilor ...etc. etc. Dacă ? Dacă mici amănunte şi detalii nu ar strica magica constructie argumentativă pusa in circulație de catre cei care cu multa osteneala ne conduc. Să recapitulăm. A fost o vreme în care anticoruptia era in floare, tremurau borfasii coruptiei, protocoale înțelepțite dirijau acțiunile justiției, FBI colabora cu DNA, strainatatea acorda grade cavaleresti vitejilor fara teamă şi prihană, in timp ce un ambasador al marelui nostru aliat si frate nu contenea cu remarci si observatii, taxat fiind de amestec nepermis de exagerat in ciorba noastra nationala. Timpul se scurgea imperturbabil si aproape ca nici un politician mai acatarii nu se simțea integru fara măcar un dosar penal in lucru. Şi clepsidra răsturnată a marcat trecerea timpului, in timp ce un presedinte străin a inceput glorioasa sa lupta impotriva ocultei. Coincidenta sau nu cam tot de atunci a inceput lupta noastra cu statul paralel, sarabanda ordonantelor pentru urgenta infractorilor politicieni. Dar, iata ca ambasadorul nu mai carcoteste, FBI nu-si mai vâră coada pe unde nu-i fierbe oala. Tara e in progres economic, structurile de forta, politicienii si magistratii primesc privilegii financiare nemasurate. Pentru apărarea economiei naționale, PIB-ul se dublează prin artificiu contabil si armata cumpara de la fratele "big brothel" arme de mana a doua de 4 md $ in loc de jumate cat s-ar fi cuvenit. Acum, deh, cam pe spinarea cadrelor in rezerva, dar ce conteaza ? In timpul asta mii si mii de antreprenori isi inchid firmele si pornesc spre tarile calde.. Totusi, situația economica e asa de buna incat peste 4 ani trecem la euro si pensionarilor li se ofera perspectiva unei majorari considerabile a pensiei. Oameni de incredere readuc justitia sociala pe fagasul firesc. Ho, ho ! Nu cumva m-a luat valul ? Sa revedem ceva. Aproape fara exceptie factorii -cheie ai onorabilei noastre clase politice au fost patati cu dosare penale de catre statul paralel. Printr-o sfortare suprema, statul paralel e invins si titularii dosarelor inalbiti. Însă, sa nu uităm, dosarele raman si o noua rabufnire puberal-justițiară ar putea genera iarăsi probleme. Dar, domnul Clem ă nu mai spune nimic, poate doar vorba cântecului: "Si telefonul sună, sună mereu". Cam a ce seamana asta si prietenii stiu de ce ? Nu stie nimeni, doar Departamentul de Stat si nici el nu e sigur.Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-73967556615280991642018-08-29T08:07:00.000-07:002018-08-29T08:09:09.904-07:00InformareIn data de 21 august a.c. domnul col.(r) Mircea Dogaru a efectuat o vizita de lucru in garnizoana Cluj-Napoca, actiune dedicata informarii cadrelor militare in rezerva si retragere asupra situatiei actualei legislatii privind pensiile militare si estimari despre viitor. La activitate au mai participat din partea conducerii nationale a S.C.M.D. doamna vicepresedinte col.(r) Caloian Monica – sefa Departamentului juridic si dl. cpt.cdor.(r) Razvan Sarbu - de la Secretariatul general al S.C.M.D. Desfasurata in frumoasa sala de etnografie a Muzeului dedicat din Cluj-Napoca, intrunirea cu cadrele militare in rezerva si retragere a contribuit la clarificarea problemelor care atenteaza asupra drepturilor reale principale patrimoniale reprezentate prin pensiile militare. Cadrele militare in rezerva si retragere au fost informate ca in circumstantele actuale pensiile sunt calculate si recalculate dupa mai multe acte normative diferite, in urma acestui aspect rezultand diferente mari intre persoane cu grade, functii si vechime egale. De asemenea, membrii sindicatului si cadrele militare in rezerva si retragere prezente au fost informati in legatura cu solutiile si strategiile sindicatului privind restabilirea drepturilor legitime.
Un punct special al dezbaterii a constat in discutia despre relansarea unei noi secunde filiale a S.C.M.D. Cluj-Napoca, dorindu-se a fi realizata cu cadre militare trecute recent in rezerva si care au fost private de dreptul de ajutor financiar stabilit conform art.20 din Legea 284/2010. Din spusele doamnei col.(r) Caloian Monica, S.C.M.D. deruleaza in prezent cateva procese in aceasta speta numai pentru membrii sindicatului. Pentru infiintarea unei noi filiale, domnul col.(r) Mircea Dogaru l-a desemnat ca lider de initiativa pe domnul maior(r) Ioan Antofie. Domnul Antofie, din judetul Cluj, beneficiaza de o experienta bogata in conducerea organizatiilor non-guvernamentale, fiind actualmente farmacist principal la Spitalul CFR din Cluj-Napoca si presedintele ANFSR (Asociatia Nationala a Farmacistilor de Spital din Romania). Intrunirea s-a incheiat intr-o atmosfera cordiala.
(A consemnat lt.col.(r) Emil Pop) Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-75643029220693239702017-09-05T08:01:00.001-07:002017-09-05T08:03:32.048-07:00Cand Duhul sfant vine de la DraculCa statele au ceva diavolesc in ele s-au pus de acord multi teologi de-a lungul vremurilor si ca lumea pamanteana pare a fi mai degraba domnia satanei inca putem crede. Fiindca, Creatorul l-a aruncat pe ingerul rebel in hauri care nu pot fi decat pamantene tinand cont de antinomia "perfectiune-imperfectiune". Nu stiu daca rebelul trantit chiar in spinarea noastra foloseste vreun soi de limbaj dracesc, dar pare sigur ca e maestru in arta sofismelor si a inselarii. De altfel, sa nu uitam ca totusi inger fiind a invatat cate ceva de la stapanul sau. Incurcarea limbilor, a semnelor, semnificatiilor si sensurilor sunt armele sale predilecte. Si daca statele au cate ceva diavolesc in afara de violenta "legitima", atunci chiar asta este. De aici, concluzia naturala ca traim intr-o lume a minciunii si inselarii, ca gandurile si cuvintele au ajuns sa nu mai apartina Duhului sfant ci raului. Ca trebuie sa facem un efort supra-omenesc pentru a reveni la starea originara a vorbelor. Lauda adusa lui Dumnezeu este si o lauda omului facut dupa chipul si asemanarea Lui. Inseamna, mai simplu demnitate umana si omenie. Inseamna ca jurnalistii sa aiba moralitate si poate ca asta ar fi o prima solutie. Intr-o lume in care colcaie o falsa constiinta, pseudo-adevaruri si ideologii inselatoare, poate ca formatorii de opinie ar trebui sa-si indrepte coloana vertebrala, daca mai pot. Este insa si o raspundere a noastra a tuturor de a ne stradui sa analizam critic informatiile ce ni se ofera. Desigur, statul, la noi, prin ministeriatul educatiei ar putea face multe, dar cu siguranta nu cu manuale despre penisul care se ingroasa ori identificarea de gen. Insa, daca pornim de la premisa introductiva, statul nu va face acest lucru. Acest Leviatan modern e mai interesat de infiintarea si dezvoltarea unor structuri de comunicare care sa-i sprijine interesele, ci nu de prezentarea obiectiva a realitatii. Cand au fost puse la punct nu stim cu exactitate. Poate cu putin inainte de moartea regizorului S.N. Poate la inmormantare s-au reglat tunurile, s-au facut masuratori de impact. Sa ne amintim de marea ofensiva declansata cu ocazia inmormantarii, tintind inlocuirea ultimei dorinte. Ca aceste structuri sunt viabile si la indemana statului o devedeste ultima actiune a triadei Dragnea-Tutuianu-Olguta impotriva rezervistilor militari. Sprijinul dezinformativ al televiziunilor a venit oportun, masiv si agresiv. Motivul real ? Schimbari structurale inca nefinalizate, cerute de FMI si diverse grupuri de interes neo-liberale. Tranzitia inca nu s-a incheiat si ne asteapta inca si mai multe incurcari ale limbii. Sa luam de exemplu problema pensiilor in raport cu interesul marilor banci internationale creditoare, de ex. FMI. Pai, haideti sa judecam ! Putinele lucruri dorite de o banca creditoare sunt sa determine colapsuri financiare in urma carora sa i se ceara imprumuturi, sa ofere credite numai obtinand garantii de restituire, sa le recupereze integral. In acest ultim obiectiv banca creditoare e interesata de existenta unei lichiditati financiare pentru recuperare. De ce ar consuma sume mari un stat cu pensionarii ? Un standard ridicat de viata pentru acestia inseamna o speranta de viata mai mare, bani mai putini pentru returnarea creditelor. Si in urma acestui interes cinic, imoral si inuman, apar articole, carti, profesori si savanti, guvernanti si gulere albe de la banci care lanseaza idei fabuloase, mantuitoare pentru pensionari, pentru salariati etc, idei pline de sofisme, idei a caror insusire si aplicare nu aduc nici un beneficiu destinatarilor. Am citit intamplator articolul unui fost director al FMI pentru Europa de Est. Articolul scris prin 2014 cu ocazia reformei pensiilor in Anglia spunea nici mai mult nici mai putin ca tinand seama de piramida imbatrinirii cei activi in prezent vor fi defavorizati la pensie fata de actualii pensionari. Solutia propusa era scaderea salariilor si inlocuirea pierderii cu bonusuri (tichete de tot felul). Dar, dupa mine, asta inseamna contributii mai mici la fondul contributiv de pensie, in consecinta scaderea nivelului vietii, cresterea mortalitatii, ajustarea piramidei demografice. Astia se joaca cu ajustarile, adica cu viata noastra. De aceea, nu cred ca viitoarea lege a pensiilor anuntata de ministresa Olguta va aduce ceva bun pentru pensionari, poate doar o chichita care sa-i treaca mai repede in taramul umbrelor. De unde vine Duhul sfant, doamna Olgita ? (Emil Pop)Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-3494640690422594532017-08-16T04:00:00.002-07:002017-08-16T04:00:31.152-07:00Pensia militară "regresivă"Până la urmă de ce mai trebuie să stea pe funcţia de ministru al muncii doamna Olguţa Vasilescu ? Pentru că a reuşit să ofere un spectacol mediatic împotriva oştirii ţării sau pentru că nu cunoaşte situaţia pensiilor militare din România ? Fiindcă, să ieşi pe sticlă cu afirmaţii aiuritoare şi generalizante despre pensionarii militari cu 33.000 de lei pensie dovedeşte fie necunoaşterea crasă a situaţiei, fie dorinţa impusă sau nu de a reduce printr-un artificiu pensiile militare. Fără a se gândi măcar la efectele psihologice ale deciziei luate, la scăderea moralului armatei (voinţa de a lupta) şi sădirea neîncrederii în gradele superioare şi cel mai important lucru: sădirea neîncrederii în armată din partea populaţiei civile. Câţi tineri vor mai merge cu încredere la înrolare când ofiţerii superiori sunt tocaţi de o presa care parca primeste ajutor de la guvern cu apelative de "nesimtiti", "lacomi", "îmbuibaţi" etc. "Scapă cine poate !" pare a fi mesajul doamnei ministru şi printr-un gest de sublimă graţie oferă din partea dânsei - aşa cum moşu meu, fost şef de gară în perioada interbelică dădea bilete de călătorie gratis de ziua sa - şansa ca unii să iasă la pensie după legea veche, deşi în acelaşi timp afirmă că legea după care ies este "nedreaptă". "Vedeţi voi, ieşiţi acum că după aceea vă aplic justiţia socială !". Câtă mărinimie !
Până la urmă nu ştim care au fost motivele exacte ale acestei operaţiuni îndreptate de guvern împotriva propriei armate, ci doar putem bănui câte ceva. Se vede acum cu mare claritate că nici PSD-ul din zilele noastre - în care noi rezerviştii ne-am pus speranţa în vederea unei îndreptări a situaţiei noastre sociale prin corectarea discrepanţelor uriaşe care fac ca pensia unui subofiţer ieşit azi să fie mai mare decât a unui ofiţer ieşit în urmă cu 10-15 ani - nu prezintă mai multă încredere decât PDL sau PNL. Aşa că regret nespus că la îndemnul unor persoane care mi-au vorbit despre echilibrul politic, despre ştiinţa acestui partid, despre Liviu Dragnea ca un om abil şi justiţiar, am ales să votez acest partid. Dacă spun acum că să-mi ardă stânga cu care am votat e oare prea mult ?
Să recapitulăm puţin evenimentele care ne-au adus aici. Valurile iniţiale de disponibilizări impuse de NATO au creat rezervişti cu pensii mici în raport cu activitatea prestată. Situaţia a fost oarecum reparată în 2007, dar sumele plătite stăteau în gâtul nu ştim cui (putem să-i bănuim pe eternii profitori ai afacerilor cu statul). Că ce bine ar fi să mai reducem din pensiile nesimţiţilor de rezervişti şi astfel banii economisiţi să-i folosim pentru acele parteneriate public-privat în care privatul este întotdeauna o verigă a publicului. Între timp din considerente de compatibilizare cu NATO soldele activilor s-au tot mărit iar împotriva rezerviştilor a început lupta infamă şi datul în cap cu legea contributivităţii. Valurile ulterioare de pensionări nu s-au datorat disponibilizărilor, ci au fost din cauza compatibilizării. Pentru că în occident vârsta de pensionaare a militarilor este mică. Aşa s-a ajuns la situaţia de azi. An de an au iesit rezervişti cu pensii tot mai mari, dar în nici un caz egale cu aberantele cifre prezentate de ministrul muncii. Astăzi, când luptătorul contra Ocultei i-a cerut preşedintelui nostru să cumpere tot mai multe arme second-hand americane, iată că guvernul socialist a găsit soluţia: o scurtă şi agresivă campanie de dezinformare a parlamentarilor şi populaţiei împreună cu învinovăţirea militarilor rezervişti, urmată de o măsură aiuritoare. Adică, pentru câteva excepţii neplătite prin legea militară, pentru câţiva ofiţeri care acum ies cu pensii mai mari, pe merit, dacp aşa a fost legal, hai să-i ardem pe reservişti. Cu economiile rezultate din îngheţarea pensiei pe viaţă împreună cu alte artificii finale care pot duce la inflaţie galopantă vom face alte cheltuieli aşa cum vor muşchii noştri. Fără a ţine seama de un drept istoric al rezerviltilor. Dar, stau şi mă întreb. Dacă impozitul progresiv e o caracteristică a partidelor socialiste, atunci o actualizare progresivă ar fi fost ceva rău ? Sau doamna ministru provenind de la PRM nu cunoaşte subtilităţile respective ? O actualizare de care să fie mulţumiţi toţi rezerviştii mai mică pentru cei care ies până la 15 septembrie şi mai mare pentru generaţiile mai vechi. Vedeţi, asta e justiţie socială. Şi cum noi românii ne tragem din daci, care erau cei mai drepţi dintre traci... aveţi câte ceva de reparat. În primul rând să majoraţi pensia de subzistenţă în care se zbat milioane de români. În al doilea rând să corectaţi această ciudată pensie mulitară regresivă concepută într-o manieră prin care cu cât înaintează rezervistul în vârstă, cu atât îi scade pensia sau capacitatea de cumpărare anexă. (Emil Pop) Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-25628469867778299942017-02-08T10:09:00.003-08:002017-02-08T10:09:57.676-08:00Cornel Nistrorescu: Binomul se regrupează și bagă cărbuni la greu<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Evenimentele din ultima perioadă au împărțit țara în două, iar
președintele țării în loc să fie un mediator între cele două tabere,
preferă să accentueze această criză.</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
Cornel Nistorescu a scris un editorial pentru <a href="http://www.cotidianul.ro/binomul-se-regrupeaza-si-baga-carbuni-la-greu-295873/" rel="" target="_blank">Cotidianul</a> în care anunță faptul că binomul încearcă noi căi pentru a prelua puterea în România.</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
„Dezvăluirile făcute de Sebastian Ghiță au dus la o mutare care a fost
percepută ca o înfrîngere a SRI. Și ca o recuperare a terenului pierdut
de-a lungul anilor de Comisia de supraveghere și control al SRI. Aceasta
a pus la cale o audiere de tip spectacol, menită a mai repara ceva din
onoarea Serviciului și a respectivei Comisii. În fapt, n-a fost vorba
decît despre o operațiune de restaurare a imaginii șifonate a celor două
instituții. În umflatele genți cărate la audierile din Parlament nu
erau decît niște scheme de funcționare, menite a ilustra prezentarea
Power Point făcută parlamentarilor.</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
Comunicatul lacunar al retragerii generalului-locotenent Florian Coldea a
omis în mod deliberat informații necesare publicului și politicienilor.
El a fost redactat de șeful Secretariatului General al SRI, nimeni
altul decît generalul Dumitru Dumbravă, cîndva căpitan și fost consilier
personal al generalului Florian Coldea. Rămîne oricum în istoria
instituției ca și șeful său, descuiatul la cap Dumitru Dumbravă fiind
primul general din istoria SRI care a dat în vileag o mega-operațiune a
SRI – implicarea în justiție. Dumitru Dumbravă, voind să pară un Moș
Teacă mai înțelept, a povestit într-un interviu preocupările SRI de a
urmări procesele pînă la capăt, ca într-un cîmp tactic, din care
Serviciul nu se retrage pînă la finalul operațiunii.</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
La fel ca și fostul său consilier (acum șef al Secretariatului General
al SRI), Florian Coldea nu a părăsit „cîmpul tactic" al operațiunilor
speciale. Scandalul Ghiță nu a fost decît un mic accident operativ. Au
ieșit la lumină cîteva mici ciupeli, operațiunile speciale – multe
ilegale sau la limita legii – desfășurate de SRI rămînînd încă
necunoscute.</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
Din informațiile noastre, Florian Coldea lucrează la greu. Nici vorbă
despre vreo plecare la pensie, despre vreo retragere sau despre vreo
sancțiune. Dimpotrivă. Probabil pentru meritele deosebite în
identificarea portretului și susținerea unui nou președinte care să-l
înlocuiască pe Traian Băsescu, i-a fost înființată Direcția Generală
Operațiuni Speciale Clandestine. Ce include aceasta? Fosta Direcție
Specială Periș, despre care noi am mai scris în Cotidianul și pe care,
la plecarea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea a împrăștiat-o
pentru a i se pierde urma. A doua este Direcția Personalului Operativ
Acoperit, pe la a cărei comandă s-a perindat și generăleasa Elena
Istode, zisă și Anaconda. Apoi, tot Coldea controlează Centrul MONSAT,
un centru de interceptări prin satelit, în care un pachet de linii din
sistemul american de interceptări este alocat României. Prin acest
centru sunt înregistrați la extern și politicieni sau demnitari români
aflați în situația de a fi supravegheați. Cu sau fără aprobare de la
judecător. A patra direcție este Centrul pentru Securitate Cibernetică.
În realitate, acest centru îi monitorizează nonstop pe toți utilizatorii
de Internet.</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
Cum a apărut această direcție cu componente para-instituționale? Este de
neimaginat ca funcționarea ei să fie o inițiativă a noului director al
SRI, fără știința președintelui României. Încă nu știm cui raportează,
cine beneficiază de informațiile prelucrate și cine aprobă planul de
operațiuni speciale. Conducerea SRI, președintele României sau structura
amintită primește sarcini și avize din afara României? Neclară rămîne
și finanțarea acesteia. După informațiile pe care le-am primit, numai o
mică parte a bugetului vine din bugetul SRI, restul provenind din zona
economiei negre și gri, de la cele peste 100 de societăți comerciale sub
acoperire ale SRI, clandestine, necontrolate fiscal și neauditate
legal. Toate sunt în situații de evaziune și au atras în consiliile lor
de administrație chiar membri ai Comisei parlamentare de supraveghere și
control, dar și directori din ministere sau din agențiile care
facilitează existența sub acoperire a acestora.<br />
De ce a preluat generalul Florian Coldea înregistrările și rețeaua de
acoperiți, plus o sursă de bani? Ce putere o folosește? La ce-i trebuie
președintelui Iohannis acest serviciu secret paralel și ferit de
controlul parlamentar? La consolidarea în România a unui „stat
disciplinar", identificat de profesorul Andrei Marga într-o analiză
extraordinară, publicată în ziarul Cotidianul?</span></span>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br />
Ce rol a avut această structură de operațiuni speciale clandestine în
agitația din rețelele sociale, concretizată cu extraordinara mobilizare a
utilizatorilor, mai ales a celor tineri, la protestele din aceste
zile?”, a scris Cornel Nistorescu.
</span></span></div>
Sindicatul Militarilorhttp://www.blogger.com/profile/16852598774646471610noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-37698203221690981552016-08-22T09:05:00.001-07:002016-08-22T09:05:37.285-07:00„Dezertări” din Armata română<h1 id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6204" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"> <a href="http://gazetadecluj.ro/author/foto/" id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6214" rel="nofollow" style="color: #336699;" target="_blank">Gazeta Cluj</a> -<b> </b>august 15, 2016</span></span></h1>
<h3 id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6159" style="margin: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Informaţii
provenind din rândul militarilor din unităţile dispuse în Bistriţa şi
Prundul-Bârgăului relevă o situaţie ieşită din comun care ar trebui să
producă frisoane în rândul conducerii Armatei Române. Tot mai mulţi
militari, în special din rândul gradelor inferioare, din cei angajaţi pe
bază de contract, dar nu numai, „dezertează”. Aceştia părăsesc masiv
armata din cauza soldelor extrem de mici. Salariile militarilor din
rândul acestei categorii sunt mai mici decât cel al unei femei de
serviciu.</span></span></h3>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Realitatea din rândul militarilor români se pare că
este cu totul alta decât cea pe care o vedem la diferite momente
protocolare, depuneri de coroane de flori, parade militare, lustru fără
nici o acoperire. Ministerul Apărării Naţionale şi-a făcut un obicei de a
ascunde sub preş gravele nereguli din armată. Într-un material publicat
anterior pe tema dotării Armatei Române cu armament şi tehnică militară
de vârf a scos în evidenţă faptul că situaţia este extrem de gravă şi
în domeniul respectiv.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6213" style="text-decoration: underline;"><b id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6212">Dotare şi salarii second-hand</b></span></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Dispariţia
industriei de apărare naţională a dus la situaţia ca armata să fie
dotată cu tehnică second-hand, pe care unii o scot din serviciu, iar
România o achiziţionează la preţuri de ultimă generaţie. Armata Română
are o dotare bazată pe tehnica şi armamentul moştenit de la armata
comunistă de dinainte de 1989, în special în tehnică auto, tancuri,
artilerie, aviaţie, marină. S-au mai făcut progrese cât de cât la
nivelul unei armate moderne, pe linie de comunicaţii, rachete
antiaeriene etc.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Aceeaşi situaţie dezastruoasă se întâlneşte şi în
domeniul resursei umane, o stare de fapt cel puţin critică, dacă nu
gravă. Desfiinţarea serviciului militar obligatoriu şi transformarea
Armatei Române într-una de profesionişti a fost un succes într-o primă
fază, tineri care au optat pentru această meserie fiind atraşi de
soldele relativ mari la momentul respectiv şi de locul de muncă sigur.
Treptat lucrurile s-au deteriorat, diferitele guverne care sau succedat
la conducerea ţării, indiferent de culoarea politică, au transformat
Armata Română într-o adevărată cenuşăreasă. Niciodată România nu a
alocat Armatei resursele financiare conform angajamentelor asumate.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Singurul
lucru care a fost atractiv pentru cei care au aplicat pentru meseria de
militar profesionist, soldaţi şi gradaţi angajaţi pe bază de contract,
au fost misiunile în diferite teatre de operaţiuni externe. Militarii
din Bistriţa au participat la misiuni în Somalia, ulterior Angola, Irak,
Afganistan, Kosovo etc. Câştigul real îl constituia diurna de misiune,
plus solda în ţară. Aceşti bani a fost singurul lucru care i-a motivat
pe militari să rămână în armată şi cât de cât instituţia a funcţionat la
parametri aproape normali. Cu banii astfel câştigaţi, militari au putut
să-şi achiziţioneze câte o locuinţă şi să-şi întreţină familiile.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Cauza
principală a plecărilor masive din armată, mai ale în rândul soldaţilor
şi gradaţilor voluntari, este nivelul salarizării acestora. Solda
lunară a unui asemenea militar este mai mic decât a unei femei de
serviciu dintr-o multinaţională. Numărul acestei categorii de militari
scade constant, unităţile militare se fragilizează de la o lună la alta,
într-un număr care începe să trezească îngrijorări.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Un lucru ascuns
cu grijă opiniei publice, ca cel mai preţios secret aflat în posesia
armatei, atât de conducerea M.Ap.N, cât şi de guvern, îl constituie
faptul că, prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul
2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
aproximativ 70% din personalul instituţiilor din sistemul naţional de
apărare, ordine publică şi securitate naţională, prin care militarii
beneficiau de „o măsură reparatorie”, potenţialii beneficiari, în număr
de aproximativ 33.000, vor primi începând cu luna august 2016, 50% din
cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit, aflată în
plată la nivelul anului 2009, respectiv diferenţa de 50% începând cu
luna august 2017, ceea ce înseamnă: 60 lei!</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Se pare că tocmai aceste
aşa-zise „măsuri reparatorii” ale guvernului tehnocrat, au dus la
„dezertări” masive din armată. La ora actuală, subunităţi, chiar unităţi
militare au intrat într-o criză acută de personal, multe funcţii din
staturile de organizare nemaiputând fi acoperite cu personalul existent.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6206" style="text-decoration: underline;"><b id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6205">Salariile care trebuiau să fie asigurate odată cu intrarea în NATO</b></span></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Situaţia
Armatei Române putea fi alta dacă România respecta acordurile şi
angajamentele asumate în baza acordurilor de aderare a tării noastre la
Tratatul Atlanticului de Nord (NATO). În conţinutul unui asemenea
document, Guvernul s-a obligat să asigure militarilor următoarele
plafoane medii de solde, calculate lunar în euro. Facem menţiunea că
acest document nu a fost recunoscut oficial şi nici nu a fost dat
publicităţii, el circulând doar pe surse. Dar nici nu a fost dezminţit
de conducerea M.Ap.N.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Astfel, în baza acestui document, un
soldat/gradat angajat pe bază de contract, de la forţele terestre ar fi
urmat să aibă o soldă lunară de 1750-2450 euro, la care se adăuga 25-45%
în funcţie de vechime. Similar pentru aceiaşi categorie de militari de
la aviaţie, paraşutism, marină, tancuri, artilerie AA.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Este sigur
faptul, că la un asemenea nivel de salarizare, situaţia era alta şi nu
mai exista această adevărată hemoragie în rândul gradaţilor şi
soldaţilor din Armata Română. Situaţia nu este mai fericită nici în
rândul celorlalte categorii de militari, subofiţerii şi maiştri militari
şi ofiţeri, mai ales în rândul celor mai tineri.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Conform aceluiaşi
document, un subofiţer, sg. major – plt. adj. de la forţele terestre,
unităţi speciale, 2.450-3.450 euro pe lună, plus 22-38% în funcţie de
vechime, maiştri militari, 2.750-3450 euro, plus 26-38% vechime,
sublocotenet – căpitan, forţe terestre, unităţi speciale, între
3.650-.4.950 euro lunar, plus procentul de vechime de la 24-48%,
maior-colonel, forţe terestre, unităţi speciale, între 5.050-7.750 euro
pe lună, plus 24-48% vechime, general cu o stea-general cu patru stele,
forţe terestre, unităţi speciale, 7.550-11.750 euro lunar, plus încă
15-25% în funcţie de vechime.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Problema soldelor militarilor Armatei
Române şi nu numai, a ajuns şi în Parlamentul României. Un parlamentar,
bineînţeles că nu din Bistriţa (pe aceşti aleşi ai neamului nu-i
interesează problema, deşi în Bistriţa funcţionează una din cele mai
mari baze militare din ţară), a adresat o interpelare ministrului
Apărării, Mihnea Motoc pe tema salarizării nestimulative, care determină
„dezertări” masive din armată. Bine documentat, parlamentarul în cauză
scos în evidenţă faptul că solda unui caporal cu vechime de circa 20 de
ani nu depăşeşte în prezent valoarea de 1.220 lei net. S-a ajuns astfel
la situaţia ca cel puţin la unele unităţi militare din Bistriţa
încadrarea să fie de circa 75%, iar la unele chiar mai puţin. Au fost
situaţii în ultima perioadă de timp ca subunităţi care participă la
diferite exerciţi cu partenerii externi sau la misiuni externe să fie
completate cu militari proveniţi din alte unităţi sau subunităţi.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Cu
toate alocaţiile bugetare din ultima perioadă de timp, dar nu la nivelul
angajamentelor asumate, situaţia este extrem de îngrijorătoare,
obiectivele asumate la summit-ul NATO din Ţara Galilor, dar şi la cel de
la Varşovia nu sunt îndeplinite.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Gestionarea resursei umane, în
special la gradele mici, soldaţi şi caporali, dar şi subofiţeri şi
maiştri militari, prin menţinerea unor solde extrem de mici, creează
riscuri de securitate pe termen mediu şi lung.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="text-decoration: underline;"><b>Păreri din interior</b></span></span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Pentru a ilustra cele de mai sus, redăm comentariul făcut de un militar, a cărui nume chiar nu contează.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">„Soldatul
român nu mai reprezintă nimic în România… e călcat în picioare şi luat
la râs de către persoanele care ar trebui să-l motiveze… cu ce inimă
crede-ţi că se mai duce soldatul la servici sau în misiuni… doamne
fereşte de vreun conflict, să vedem atunci pe cine se bazează România…
mă gândesc să-mi dau demisia şi nu sunt singurul care are această
intenţie…”</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Un alt comentariu făcut tot de un anonim din armată pare să spun ă totul despre situaţia reală din Armata Română.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">„…armata,
din păcate a ajuns o ruşine, fără bani, fără respect, degeaba scrie
…..onoare, patrie… cel mai trist este faptul că statul nu ne ajută cu
nimic, salarii foarte mici… în armată nu avem drepturi, numai
obligaţii…”.</span></span><br /><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span></div>
<div id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6185" style="line-height: 1.3em; margin: 0px 0px 0.75em; text-align: justify;">
<b><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><i id="yui_3_16_0_ym19_1_1471881324514_6207">Doru Costin</i></span></span></b></div>
Sindicatul Militarilorhttp://www.blogger.com/profile/16852598774646471610noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-27065929280023615052015-06-04T22:50:00.000-07:002015-06-11T11:57:30.968-07:00202, ei cu ei şi noi cu noi<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Din întâmplare, şi mulţumită democraţiei implementate la noi după căderea dictaturii, am descoperit o situaţie interesantă, care merită pe deplin să fie pusă în dezbaterea şi analiza opiniei publice. Este vorba de recenta decizie 226/2015 a Curţii Constituţionale privind respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, decizie care a intrat în vigoare din 03.06.2015.
Un domn din Bacău pe nume Adrian Pădure a epuizat căile de atac oferite de lege privind soluţionarea nefavorabilă a unei cereri de revendicare în temeiul Legii 10/2001. Pentru cine nu cunoaşte despre ce vorbim Legea 10/2001 a reglementat regimul juridic al imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Legea a impus un cadru juridic pentru retrocedarea în natură sau stabilirea unor măsuri reparatorii în echivalent faţă de persoanele care au fost deposedate de proprietatea lor din motivele fostelor regimuri populare şi socialiste. Reprezentantul domnului Pădure se plânge Curţii Constituţionale de faptul că prin Legea 10/2001 modificată de Legea 202/2010 nu poate exercita toate căile de atac posibile în sistemul aplicării justiţiei din România. Cetăţeanul Pădure este de părere că prin acest fapt i se îngrădeşte accesul liber la justiţie, drept constituţional de mare importanţă într-un stat de drept.
Răspunsul Curţii Constituţionale nu a întârziat să apară şi aşa cum lesne puteam bănui, ba chiar ne-am fi putut aştepta la asta, este o soluţie care depăşeşte problemele “mărunte” ale cetăţeanului, aducând în schimb un omagiu diferitelor Jurisprudenţe care, după circumstanţe, fac din alb negru şi viceversa. Trebuie să spunem, însă, că problema atinsă este de o gravitate severă şi importanţă tulburătoare, deoarece pune în discuţie problema proprietăţii, o condiţie sine qua non a statului liberal şi de drept. De-a lungul istoriei, Statul într-o accepţie modernă s-a desprins din primitivitate doar după ce în urma evoluţiei sociale şi confruntările cu alte puteri a trecut de la familia poligamă la cea monogamă, de la succesiunea matriliniară la cea patriliniară şi de la proprietatea publică la cea privată. De aceea, problema existenţei şi garantării proprietăţii private este esenţială pentru orice stat liberal şi de drept şi este chiar una dintre trăsăturile definiţiei descriptive a statului modern şi democrat, adică nu este democraţie acolo unde nu este garantată proprietatea privată.
Încercând o minimă clarificare a problemei proprietăţii private la noi, primul pas va fi înspre legea fundamentală unde descoperim că în textul articolului 44 din Constituţia României se precizează la aliniatul 1 că “dreptul de proprietate precum şi creanţele asupra statului sunt garantate, conţinutul şi limitele acestor drepturi fiind stabilite prin lege”. Acum, de aici fiecare poate înţelege ce vrea. Este interesant însă de observant că prin natura sa un drept nu poate fi în acelaşi timp drept complet şi drept limitat, de aceea în legea fundamental se face referire doar de “restrângerea temporară a unor drepturi şi libertăţi” Dar, recurgând la analogia naturală şi considerând într-un mod explicative-pedagogic funcţiile fiziologiei umane ca drepturi, noi nu putem observa decât faptul că un Creator ne-a înzestrat cu simţuri în sensul utilizării lor complete, nu parţiale sau restricţionate temporal.
Procedurile de judecată sunt cele prevăzute de Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Remarcăm că este obligatorie prezenţa unui procuror de la Ministerul Public, că instanţa de judecată care admite excepţia de neconstituţionalitate întocmeşte o “încheiere de sesizare” unde formulează opiniile sale, încheiere ce se transmite şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, cu scopul ca aceştia să-şi exprime opiniile în legătură cu cauza, înainte de judecarea excepţiei.Bineînţeles, aici ar trebui să fie şi părţile implicate cu reprezentaţi-avocaţi care au drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ei bine, nu cunosc motivele care au dus la specificul acestui ceremonial, dar mie mi se pare neinspirată participarea unui procuror, fiindcă tratarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu este similară unui caz penal şi, oricum, temeiurile procesului sunt civile sau contencios-administrative. Pe de altă parte, nu înţeleg din ce cauză nu s-ar impune prezenţa obligatorie a Avocatului Poporului, dacă tot e al “poporului”. Pe urmă, cât de mult pot conta şi ce valoare pot avea opiniile Camerelor, dacă ţinem cont că acestea au emis legile sau textile incriminate, astfel fiind un evident conflict de interese.
La formulările – după mine judicioase şi temeinice – ale avocatului domnului Pădure, Curtea a analizat toate cele conforme Legii 47/1992, după care a procedat la propriile raţionamente, în final a dat sentinţa. Au rezultat următoarele. Instanţa de la Bacău (de acolo e domnul Pădure) deşi a trimis o încheiere de sesizare pentru excepţia de neconstituţionalitate, nu se ştie în ce document, probabil în aceeaşi încheiere a menţionat că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate (deci la propuneri prima instanţă este şi curte constituţională). Procurorul (despre care se poate presupune că este mult mai specializat în acuzare decât în interpretările judiciare) a fost împotriva domnului Pădure spunând că aici este vorba de o “pretinsă diferenţă de tratament juridic, fiindcă la situaţii juridice diferite este admisibil un regim juridic diferit – din perspective căilor de atac”. Partea pârîtă nu s-a prezentat, dar se pare că prin procedurile stabilite de Legea 47/1992 nici nu e nevoie, deoarece există acel procuror care este un fel de “acuzator al pârîtorului”. Mi se pare o procedură asimetrică. De ce acelui procuror nu i se poate opune avocatul poporului rămâne un mister. Cele două Camere, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au catadicsit să adnoteze câteva observaţii pe încheierea de sesizare. Astfel, domnul Pădure s-a trezit într-o asimetrie juridică a excepţiilor de neconstituţionalitate privind retrocedarea imobilelor luate abuziv, oarecum singur în lupta pentru câştigarea drepturilor sale.
În actul final de dreptate constituţională ce a venit de la onorabila Curte Constituţională au fost aduse argumente sofisticate pentru a demonstra că limitarea căilor de atac asupra unei decizii judecătoreşti (pe Legea 10/2001) considerate nedrepte nu îngrădeşte deloc accesul liber la justiţie., nu introduce discriminări între cei care s-au judecat înainte de apariţia Legii 202/2010 care a introdus proceduri speciale pentru căile de atac şi că procesul este unul echitabil.
În sprijinul deciziei luate, Curtea Constituţională a spus că::
1) Constituţia nu prevede dispoziţii obligatorii în sensul existenţei tuturor căilor de atac, ci reglementează doar accesul general neângrădit la justiţie;
2) Că instituirea unor reguli speciale pentru calea de atac trebuie să asigure părţilor interesate posibilitatea căii de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti considerate defavorabile;
3) Că de abia lipsa oricărei căi de atac reprezintă imposibilitatea controlării actului de justiţie, adică inexistenţa dreptului de acces liber la justiţie;
4) Că în temeiul aliniatului 2 al articolului 126 din Constituţie privind instanţele judecătoreşti, legiuitorul este îndreptăţit să stabilească competenţe şi proceduri judecătoreşti pentru instanţe;
5) Că posibilitatea atacării prin recurs a hotărârii primei instanţe la Curtea de Apel nu îngrădeşte accesul liber la justiţie;
6) Că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (adică Curtea Constituţională citează din ea însăşi) s-a statuat în mod constant că accesul liber la justiţie nu presupune dreptul de acces la toate instanţele judecătoreşti (judecătorii, tribunale, curţi de apel, înalta curte de casaţie şi justiţie) şi nici la toate căile de atac prevăzute prin lege (apel, recurs, contestaţie în anulare şi revizuire);
7) Constituţia nu instituie obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea tuturor gradelor de jurisdicţie, mai mult articolul 129 din Constituţie spune că procedurile de atac se exercită în condiţiile legii;
8) Că onorata Curte Constituţională a stabilit încă din 2012 că finalitatea acestei reglementări de restrângere a procedurilor nu este îngrădirea dreptului fundamental, ci doar rezolvarea mai rapidă a dosarelor;
9) Că reglementarea nu contravine Convenţiei Drepturilor Omului şi nici procedurilor CEDO;
10) Că articolul 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie nu precizează explicit ca fiind necesare toate căile de atac;
11) Că articolul 13 din Convenţia drepturilor omului prescrie doar un “recurs efectiv” în faţa unei “instanţe naţionale”;
12) Că nu este nici pe departe vorba de un proces inechitabil, deoarece procesul echitabil înseamnă “ca fiecare dintre părţi să dispună de posibilităţi suficiente, echivalente şi adecvate pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de drept şi de fapt şi ca niciuna din părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.”.
13) Că urmare a aliniatului 2 din al 7-lea Protocol al Convenţiei nu există obligativitatea în materie civilă a parcurgerii tuturor căilor de atac;
14) Că articolul 6 aliniatul 1 al Convenţiei nu garantează dreptul la apel;
15) Că există diferenţă de tratament juridic (deci, discriminare), dar aici se aplică principiul “tempus regit actum”, ceea ce înseamnă că nu există discriminare;
16) Că nu există discriminare, deoarece pentru fiecare în parte există “egalitate juridică”, adică şi cei dinainte şi cei mai de pe urmă au fost tot timpul egali în faţa legii;
17) Că articolul 304 din Codul civil din 1865 ne spune că în lipsa apelului recursul este o cale de atac devolutivă;
18) Că prin Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 (Codul de procedură civilă) ori de câte ori printr-o lege specială se precizează că hotărârea de primă instanţă este supusă recursului, aceasta va fi supusă doar apelului instantei superioare.
Vă imaginaţi, dragi cititori, mirarea domnului Pădure când a aflat cât de multe prevederi legale naţionale şi internaţionale se opun dorinţei sale năzdrăvane de beneficia de toate gradele de jurisdicţie prevăzute pe undeva printr-o lege care a trasat nişte cadre generale care să realizeze posibilitatea – printre altele conform cu articolul 6 al Convenţiei drepturilor omului şi cetăţeanului – “de a fi ascultat echitabil”, adică de toate instanţele posibile juridic la noi. Pentru că cu cât sunt mai multe persoane care ascultă, cu atât creşte validitatea adevărului consensual. Mai multe instanţe înţeleg mai bine natura problemei, iar decizia finală va fi mai chibzuită. Poate că va creşte probabilitatea ca reclamantului să I se recunoască dreptul sau să fie convins de nejusteţea cererii sale. Dar, aşa ? Domnul Pădure – care desigur a cheltuit o mulţime de bani ca să-şi atingă dreptul - nu va înţelege niciodată argumentele mai mult sau mai puţin sofisticate şi falacioase, dar nu mai puţin “legale” ale onorabilei Curţi Constituţionale. Va înţelege în schimb cu siguranţă că proverbul “a murit cu dreptatea în mână” este un mare adevăr. Acum, eu nu ştiu dacă domnul Pădure are sau nu are dreptate. Cel mai probabil are, dar trebuia să i se ofere răgazul şi posibilitatea de a fi ascultat de mai multe instanţe.
După mine miezul problemei stă în “contradictorialitatea” celor două mari curente şi tendinţe politice de la noi, altfel simplificat acum li se zice “dreapta” şi “stânga”. Celor două li se mai adaugă şi acea perversă capacitate de aliere a “stângii” cu “dreapta”, atunci când interese commune se ivesc. Şirul lung al legilor de reparaţie materială pentru persoanele deposedate abuziv de proprietăţile lor imobile funciare sub regimurile comuniste a început cu Legea 18/1991 şi a continuat cu puzderie de legi şi modificări. Legea 10/2001 la care face apel domnul Pădure este încă emisă sub un regim social-democrat care a dat dovadă că doreşte să restabilească proprietatea furată de comunişti. Încă sub regimul CDR se vorbea de “restitutio in integrum”. După instituirea regimului “dreptei”, o dată cu venirea la putere a “portocaliilor” pretinşi neoliberali, au apărut şi noi doctrine de partid, cu teme şi interese special mai puţin vizibile. Pe urmă a survenit şi criza economică din 2008. E probabil că Legea 10/2001, o lege a regimului social-democrat a devenit deranjantă prin problemele pe care le-a creat regimului de dreapta. Poate prea multe restituiri, poate unele extrem de sensibile, poate în trebuia redus bugetul justiţiei (dar şi altor instituţii) pentru a fi salvaţi antreprenorii ultimului regim şi afacerile lor cu statul, cine ştie. Şi atunci în parlamentul României (dominat nu ştiu de cine) a apărut Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, lege prin care au fost aduse modificări Legii 10/2001 prin articolul XII, astfel: “Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
" (3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel." În felul acesta au fost îngrădite căile de atac împotriva unei decizii judecătoreşti considerate nefavorabile. Să reduci căile de atac sub acoperirea sintagmei “accelerarea soluţionării proceselor” mi se pare o atitudine extreme de cinică, dar - uite, ce să-i facem,- politicienii erau persuadaţi de ideea luării unor măsuri dure împotriva cetăţenilor, bineînţeles în scopul salvării ţării.
Acum trăim într-un regim de tranziţie. Deşi premierul Ponta a afirmat că Uniunea Social- -Liberală va urmări principiul “dreptate până la capăt”, situaţia de fapt demonstrează că puterile se luptă mai mult pentru interesele personale decât acelea generale şi că fie orice persoane bine intenţionate schema informală a puterii este atât de bine divizată încât acest principiu nu poate fi îndeplinit. Nu mai vorbim de schema formală care ar necesita analize serioase. Pe de altă parte, dacă nimeni nu atrage atenţia orice măsură din orice perioadă, de sub oricare regim, fie ea cât de anticonstituţională sau anticetăţenească este tolerată dacă fructifică pentru buget.
Faţă de argumentaţiile Curţii Constituţionale pot fi aduse obiecţii. Să le luăm pe rând.
1) Dacă Constituţia nu prevede obligativitatea parcurgerii tuturor căilor de atac, nici nu o interzice.Nu putem să angajăm decizii grave luându-ne după asumpţia că “tot ce nu e interzis sau prescris este permis”. Pe de altă parte, principiul constituţiilor, esenţa lor, este de a-i securiza pe cetăţeni, prin împiedicarea arbitrariului şi relei voinţe în procesualitatea legislativă. În plus, statul modern este o organizare a interesului public (care e al cetăţeanului), iar nu a raţiunii de stat (care e a puterii).Interesul public cere ca cetăţeanul să parcurgă toate căile de atac, iar Curtea Constituţională nu avea decât să spună că a noastră Constituţie, în spirit, presupune parcurgerea tuturor căilor de atac, cu scopul celei mai bune ascultări a problemei reclamantului;
2) Aici e vorba de o constatare banală de genul “dacă ţi-e foame trebuie să mănânci”, este superfluă, nu adduce clarificări în problem;
3) Este adevărat, dar un truism, fără legătură cu problema. Problema noastră stă în limitarea, restrângerea accesului la justiţie, dacă se ţine seama de interesul cetăţeanului şi aplicarea legii (procedurii) celei mai favorabile;
4) Este adevărat, dar sensul este interpretat. De fapt, oriunde Constituţia spune “prin lege” se referă la o lege care e emisă sau aprobată de Parlament nu de alte instituţii şi este în “interesul public”. “Nici o lege decât în interesul public” este principiul pe care s-a întemeiat republica romană. De altfel, să judecăm acest sofism. Este proprietatea privată de interes privat sau public ? Oricât ar părea de ciudat, proprietatea privată este de interes public pentru că statul liberal îşi extrage fundamental şi poate supravieţui doar prin existenţa şi garantarea proprietăţii private. Când toată ziua auzim că “statul e cel mai prost proprietar”, când vindem şi privatizăm la nesfârşit, ne codim să asigurăm toate procedurile necesare pentru restituirea dreptului de proprietate privată. Dar care este interesul public mai important ? Soluţionarea rapidă a unei probleme de proprietate sau soluţionarea mai chibzuită şi mai corectă. Nu cumva, a doua variant adduce mai multă mulţumire cetăţenilor şi stabilitate statului. Şi cum ? Nu s-ar fi găsit destul de uşor alte măsuri pentru accelerare ?
5) Fals, pentru că noi nu vorbim de o justiţie ca o noţiune generală, ci de un sistem cu structuri şi proceduri pe care să-l putem accesa în totalitate. Evident că e vorba de o îngrădire a libertăţii de acces la toate capacităţile sistemului, iar dacă eşti îngrădit în parte, atunci ai îngrădit şi întregul;
6) Eroare logică. Adică, Curtea a hotărât ceva, după care îşi ia propriile hotărâri ca izvor de drept. Dar, să presupunem că nici Curtea Constituţională nu e infailibilă, mai poate greşi. Şi atunci, cum să consider propriile erori ca fiind corecte şi izvor de drept ?
7) Se reia punctual 1 şi se aduce argumentul că procedurile de judecată (atac) se stabilesc în condiţiile legii. Formal nu se poate spune că e fals, însă nici nu poate fi vorba să umplem ţara de legi speciale care să modifice legi ce şi-ai dovedit eficienţa, să genereze confuzie şi nedreptate. Faptul că forma lingvistică spune “legii”, iar nu “unei legi” înseamnă că nu vorbim de un dativ, ci de o articulare, deci de o lege cunoscută, mai veche sau imediat ulterioară Consituţiei, dar în orice caz cunoscută şi acceptată ca echilibrată şi egală de către cetăţeni;
8) Revenim la eroarea logică de la punctul 6, prin care Curtea decide că nu poate greşi şi îşi adoptă ca izvor de drept hotărâri anterioare;
9) Formulare general neargumentată;
10) Sunt reluate punctele 1 şi 7;
11) Este unul dintre cele mai greu de interpretat şi explicat articol al convenţiei, dar care în nici un caz nu spune un singur recurs. “Are dreptul la acordarea unui recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale” se spune în franceză “a le droit a l’octroi d’un recours efectif devant une instance nationale” unde “un” nu înseamnă unul, nefiind numeral ci articol nedefinit. Astfel, când spunem “o vacă are următoarea morfologie” nu înseamnă că e vorba de o vacă, ci de noţiunea de vacă (abstractizarea tuturor vacilor. Tot aşa aici e vorba de “recurs” în sens general, fiindcă nu se referă la recurs ca procedură şi la eficacitatea unui recurs. Dacă abordăm textul în limba engleză ne putem lămuri mai bine “ARTICLE 13 (Right to an effective remedy) Everyone whose rights and freedoms as set forth in this Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity”. În traducere este vorba de “dreptul la o remediere (reparaţie juridică) eficace”. Putem observa că această Curte Constituţională se joacă cu traducerile (în orice caz nu traduce corect) sau încearcă să ne păcălească. Argumentul este fals. Chiar şi în franceză sensul se apropie mai degrabă de “are dreptul de a recurge la …”. Să mai menţionăm şi faptul că la origine acest drept a însemnat şi procedura verificării constituţionalităţii unei decizii.
12) Păi, chiar asta e problema. Prin adoptarea Legii 202/2010 justiţiabililor li se restrâng posibilităţile suficiente (şi necesare). Dacă legiuitorul gândeşte că din prea buna calitate a justiţiei sunt suficiente numai hotărârea de primă instanţă şi recursul la curtea de apel, atunci îl rugăm să desfiinţeze celelalte căi de atac. Pe de altă parte –cine poate şti cu avalanşa de modificări peste modificări – Legea 10 până la modificare nu cunoaştem cum poate fi interpretat aliniatul 4 unde se precizează că pârîtul poate recurge la căile de atac stabilite de lege (care lege ?). Simetria e cam asimetrică.
13) Aici, pe penal, cam aşa e. Se pare că juriştii din Parlamentul anului 2010 chiar s-au inspirat mult de la această prevedere, Dar prevederea este o garanţie suplimentară pentru o persoană care ar putea suferi pedepse extreme de grave. Ce are însă o prevedere din penal cu o justificare pe civil ? Nu există legătură de cauză-efect între cele două coduri, în nici un caz dreptul penal nu îl determină pe cel civil. Exprimarea “ca urmare a articolului din… nu există obligaţia…” este incorectă şi identică uneia de genul “ca urmare a articolului 11 din Convenţie nu există obligativitatea învăţătorului de a aduna copiii în coloană la deplasarea prin oraş”. Pe de altă parte, dacă analogia cu Codul penal este atât de plăcută, de ce nu se recurge la principiul din penal al legii mai favorabile ?
14) Vai ce bine că nu garantează dreptul la apel ! Uite că putem aplica liniştiţi legea internaţională. Dar, aici nu se aplică principiul că “tot ce nu e interzis e permis” ? Fiindcă articolul 6 din Convenţie se ocupă doar de procesul echitabil nu de recursuri şi apeluri, de jurisdicţii. Şi dacă nu le interzice înseamnă că le permite.
15) “Tempus regit actum” este principiul după care actele juridice se încheie (judecă) după legea civilă în vigoare (mai nouă). Numai că în cazul nostru avem altă situaţie. E vorba de faptul că o lege special din 2010 modifică o lege din 2001, schimbă condiţiile de accesibilitate la căile de atac din justiţie şi produce efecte în viitor punându-i în condiţii inegale ca procedură de judecare pe justiţiabilii de dinainte şi cei de după momentul 2010. Dar toate căile de atac posibile rămân încă posibile însă numai pentru alte speţe cu legi commune nu special. Mă întreb care este rolul legilor speciale. Să restrângă drepturile oferite prin legi comune ?
16) Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie, asemănător punctului 15. Dar, aşa se poate zice şi că am fost egali în faţa legii şi atunci când comuniştii au tâlhărit proprietatea. Şi poate că onorata Curte Constituţională a ajuns la un adevăr metafizic important. Dacă contează numai legea ca abstracţiune absolută este evident că o concluzie se impune. Se poate spune la fel de simplu “toţi suntem egali în faţa morţii”, dar nu este la fel de adevărat că “toţi suntem egali în faţa vieţii, deci nici în faţa justiţiei”;
17) Acum, după atâta modernism trebuia să ajungem şi în anul 1865 şi la al său Cod civil românesc unde cică se spune că în lipsa apelului recursul devine “devolutiv”. De aici s-ar înţelege că recursul stabilit pentru Legea 10/2001 provoacă o nouă judecată de fond permiţând administrarea de noi probe. Aproape că m-am bucurat de “mâna de ajutor” dată domnului Pădure, dar m-am întristat când am auzit că există şi reguli limitatoare ale “devoluţiei”. “Tantum devolutum quantum apelatum” şi “tantum devolutum quantum iudicatum” care chipurile înseamnă că se rejudecă, dar numai pentru plângerile cerute în prima instanţă şi nu poate fi lărgit cadrul procesual. Adică, devoluţia asta (o altă capcană a republicii romane) e o rejudecare limitată, care nu permite introducerea altor aspecte ce ar putea să-ţi redea dreptatea. Ne imaginăm uşor că dacă nu se schimbă perspective, nu se schimbă nici hotărârea iniţială.
18) Ei şi acum trecem repede la Noul Cod de Procedură Civilă adică Legea 134/2010 la care face referire Curtea Constituţională. Este adevărat că aici începând cu articolul 44 care deschide capitolul “Recuzarea” sunt reglementate diverse aspecte ale recuzării şi în cele din urmă se ajunge la articolul 53 care se referă la căile de atac împotriva recuzării judecătorului şi unde regăsim oarecum formularea Curţii Constituţionale. Mai sunt, pe urmă, şi alte precizări care nu seamănă cu ce spune Curtea Constituţională. Însă, când ajungem la Legea 76/2012 de punere în aplicare a Legii 134/2010 (noul cod de procedură civilă) găsim la articolul 7 formularea: “ (1)Daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de cate ori printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este "definitiva", de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, aceasta va fi supusa numai apelului la instanta ierarhic superioara. (2)Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este "supusa recursului" sau ca "poate fi atacata cu recurs" ori, dupa caz, legea speciala foloseste o alta expresie similara. (3)Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in materie de contencios administrativ si fiscal, inclusiv in materia azilului.” Aceasta este monumentalitatea legiuitorului în ale dreptului civil românesc. Mai întâi aflăm că motivarea supunerii numai apelului la instanţa ierarhic superioară este dată de criteriul “hotărîrii definitive a primei instanţe”, şi acesta este stabilit de legislative, nu de justiţie. Cu alte cuvinte legiuitorul obligă justiţia la judecăţi sumare de tipul curţilor marţiale, obligă la o decizie chiar dacă ascultarea părţilor nu s-a putut efectua cu suficienţă. Pe urmă, după ce ne explică principiul, legiuitorul ne spune că “definitiv” este totuna cu “”supusă recursului”, “poate fi atacată cu recurs” sau alte expresii similar. Deci, pentru legiuitor “definitivul” este egal cu “nedefinitul”, “terminatul” este identic cu “neterminatul”.
Fiecare să judece cum vrea, iar dacă nu vrea sau nu înţelege, atunci să lase legiuitorul să-şi facă treaba cu justiţia.
Ne putem întreba ce rost au toate aceste legi care la început par drepte, după care din ce în ce mai mult prin modificările şi tertipurile la care sunt supuse devin contrare scopului emiterii acestora. A existat buna intenţie şi credinţă pentru interesul public şi scopul legii sau există interese oculte ? Sunt de observat câteva lucruri. Că există o reglementare prin care cică nu ai voie să critici deciziile justiţiei, deoarece chipurile i-ai afecta independenţa. Că din panoplia de mijloace a cîinelui de pază a democraţiei – mass-media încă de la începuturile noii orânduiri a lipsit şi lipseşte şi în prezent genul publicistic “cronica juridică”. Că atenţia opiniei publice este orientată numai spre cazuri penale şi infracţiuni de înaltă corupţie. Reflectată mediatic, justiţia parcă nu există pentru omul obişnuit cu speţe de drept civil. Din câte am auzit există un număr imens de procese care alimentează cu taxe statul de drept şi o armată de avocaţi. Şi, parcă,legislativul a creat un cadru care îi încorsetează chiar şi pe judecători în judecarea dreaptă şi restabilirea drepturilor violate.
Acum să revenim la problema Legii 10/2001. Am ascultat părerea unor specialişti în domeniu în versiunea online a revistei române de drept privat (http://www.rrdp.ro/articole-revista/72). De acolo a reieşit că există 2 opinii privind persoanele care din diverse motive nu au făcut cerere de revendicare conform Legii 10/2001. Una cum că este inadmisibil să-ţi mai ceri dreptul, a doua că este admisibil. Cât priveşte teza inadmisibilităţii ea ar fi ca un fel de sancţiune pentru proprietarii “neglijenţi” sau “pasivi” faţă de proprietatea lor: “Aceastã sancţiune – pierderea dreptului de proprietate - nu constituie însã o încãlcare a principiului garantãrii proprietãţii private, câtã vreme, potrivit Constituþiei, "conþinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege", iar stabilirea unor termene de exercitare ori de valorificare a unui drept, cum este cazul dreptului la acţiunea în revendicare, este impusã de necesitatea de ordin general a clarificãrii rapide şi definitive a situaţiei juridice a unor imobile al cãror titlu de proprietate este incert ori aflat de multã vreme în litigiu. Privarea persoanelor îndreptãþite de bunurile lor, ca urmare a nerespectãrii termenelor şi a procedurilor de restituire este, aşadar, o mãsurã legalã care sancţioneazã, pentru raţiuni de ordine publicã, pasivitatea ori neglijenþa foştilor proprietari, fiind, totodatã, compatibilã şi cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãþilor fundamentale.” Din nou se face apel la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului articolul 1 din Protocolul adiţional nr. 1. În articol se precizează că “nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică şi că statele pot da legi pentru utilizarea bunurilor în proprietate conform interesului general sau pentru impozite, contribuţii şi amenzi”. Se vede că la noi interesul general este să-l pedepsim pe cel care nu a depus cerere în termen şi cum ? Răpindu-i din nou proprietatea aşa cum au făcut-o odinioară comuniştii.
Ce să spunem însă de vârstnicii care frecvent suferă de deficienţe cognitive ? Multora dintre aceştia nu li s-a luat casa (imobilul), ci numai un teren de lângă acesta. Dar, de unde să ştie aceştia de perversa precizare din Legea 10/2001 care după o descriere a cazurilor legate de imobile ajunge la definiţii filosofice decretând la articolul 6 că “prin imobile (în sensul prezentei legi) se înţeleg terenurile (intravilane) preluate abuziv”. Sunt vinovaţi că în limba română “imobilul” este sinonim cu casa, nu cu terenul ? Cei mai mulţi nu au făcut cerere pentru că au fost de la început induşi în eroare. Ei sunt neglijenţi nu-i aşa ? Atunci trebuie pedepsiţi. Pe când te-ai dumirit cum stă treaba, degeaba. Iată cum statul îţi garantează toate drepturile, eşti egal în faţa legii, totul e echitabil, dar ai murit cu dreptatea în mână. Un stat care se pretează la orice subterfugiu când îşi vede periclitate interesele. Probabil că pînă şi formularea “notificare” a fost folosită pe undeva ca argument la reducerea căilor de atac, deoarece într-o situaţie unde nu se fac cereri de restituire, ci notificări treaba e mai simplă, nu necesită multe proceduri.
Dar ce să facem cu cei mai tineri ? Cunosc ei toate hăţişurile legislative, ale justiţiei ? Nu şi din această cauză nu se pot prezenta singuri în faţa instanţei. Au banii să angajeze un fel de avocat al casei ? Nu prea cred. Şi pe urmă, chiar dacă ar avea, experienţa demonstrează că atunci când puterea nu vrea nu câştigă decât cei care poate au relaţii sau un noroc chior.
Situaţia va continua tot atâta vreme cât nivelul de instruire al populaţiei este submediocru şi intelectualii sunt fie pasivi, fie cumpăraţi, fie semidocţi, fie laşi. Mi-ar plăcea să aud grupurile informale din străinătate exprimându-şi opinia despre cele spuse, dar tare mă tem că un material de genul acesta este prea lung şi prea plictisitor.
Cine doreşte să citească materialul descoperit de mine pe net îl poate găsi la http://lege5.ro/Gratuit/gy4dinrvgm/decizia-nr-226-2015-referitoare-la-respingerea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-prevederilor-art-26-alin-3-teza-finala-din-legea-nr-10-2001-privind-regimul-juridic-al-imobilelor-preluate-in-mod-ab </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Emil Pop
</span></span></b></div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-25542606018526941022015-04-11T03:12:00.001-07:002015-04-11T03:12:55.196-07:00Propunerile domnului Col.r. avocat Viorel Iepure privind proiectul Legii pensiilor militare de stat Punct de vedere și propuneri la proiectul Legii pensiilor militare de stat
O nouă lege privind pensiile militare de stat trebuie să repare, în sfârșit, eroarea fundamentală comisă prin includerea pensiilor militare în Legea nr. 119/2010: schimbarea naturii juridice a acestora. Pentru aceasta, cei chemați să elaboreze o lege dreaptă în acest domeniu nu o pot face fără să înțeleagă și să-și însușească 2 aspecte fundamentale care caracterizează esența existenței și funcționării organismului militar: 1) Statutul militarilor se diferențiază fundamental de toate celelalte sub aspectul specificului muncii, al modului de recompensare a acesteia și al momentului încetării ”contractului” dintre militar și stat; 2) Pensia, la fel ca și solda, trebuie să reflecte ierarhia militară, respectând principiul nediscriminării între persoane care s-au aflat/se află în aceeași situație dar și asigurând tratarea în mod diferențiat a persoanelor care s-au aflat/se află în situații diferite.
1. În ce privește primul aspect, este bine cunoscut faptul că activitatea militarilor nu a fost niciodată remunerată cu ”retribuție” sau cu ”salariu” ci cu ”soldă”. Diferența nu este doar una terminologică, formală, ci este una de fond și ține de esența statutului de militar: munca acestuia nu poate fi evaluată și normată a priori. Spre deosebire de salariații civili din orice sector public sau privat, care încheie contract de muncă în condițiile prevăzute de Codul muncii (funcția și atribuțiile concrete ale postului, durata normală a muncii exprimată în ore/zi şi ore/săptămână, normarea muncii, interzicerea muncii forțate, etc.), ”contractul de muncă” al militarilor de carieră îl constituie jurământul militar și Statutul cadrelor militare, acte care impun sarcini și obligații specifice, mergând – în caz de nevoie – până la sacrificiul suprem, dar și o multitudine de restricții și îngrădiri ale drepturilor și libertăților. Drept consecință, solda – ca o contraprestație a unei munci care nu poate fi normată – este o remunerație stabilită în funcție de gradul militar și de funcția îndeplinită în ierarhia militară (remunerația de bază a militarilor se compune din ”solda de grad” și ”solda de funcție”) care, cu cât sunt mai înalte impun și responsabilități mai mari și sarcini mai complexe.
În mod corespunzător, și pensia acordată la trecerea în rezervă – chiar dacă se calcula pe baza veniturilor din ultima perioadă de activitate – reflecta, în primul rând, răspunderea și complexitatea funcției îndeplinite, elemente care influențează direct gradul de uzură fizică și psihică al militarului.
Pe de altă parte, pensia militară de serviciu a fost acordată și în considerarea faptului că pensionarii militari au o situaţie specială faţă de alţi pensionari, în sensul în care, în funcţie de necesităţi, pot fi mobilizaţi sau concentraţi, nefiind retraşi complet din activitatea profesională. Pensionarii militari aflați în rezervă fac parte – conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și Legii nr. 80/1995 privind Statutului cadrelor militare – din rezerva operațională. Întâmplător sau nu, tocmai ofițeri din această categorie au fost mai afectați de procesul nedrept al recalculării/revizuirii pensiilor militare.
Raportarea pensiei revizuite la veniturile obținute pe parcursul carierei de militar activ prin intermediul ”principiului” ca și cum s-ar fi contribuit, apare – dincolo de imposibilitatea dovedirii tuturor veniturilor – ca o măsură nefundamentată, ilogică și chiar aberantă. Pensiile militare de stat, în acord cu remunerațiile militarilor activi (soldele), au fost acordate întotdeauna ținându-se cont de specificul activității desfășurate dar și de statutul militarilor în rezervă.
Militarii răspund întotdeauna prompt, la orice oră, atunci când sunt chemați să-și facă datoria, fără să dea prioritate multiplelor probleme personale ori familiale pe care – ca orice cetățean al acestei țări – le au, fără să stea să calculeze cât de mare ori cât de importantă este ”contributivitatea” lor prin ceea ce fac și fără să analizeze cum ar putea-o contabiliza în perspectiva pensiei. Ei știu doar că au depus un jurământ și că, în virtutea acestuia, trebuie să-și facă datoria fără să fie nevoie să semneze contracte sau acte adiționale cu norme de muncă, timp de lucru, etc., etc.
Mai știu însă că – la fel ca peste tot în lumea civilizată – sarcinilor, obligațiilor și sacrificiilor unice impuse de statutul de militar le corespund drepturi care înseamnă obligații corelative din partea organelor statului, pe care guvernanții nu și le pot reconsidera în mod arbitrar, umilindu-i pe militari! Pentru că nu poate fi caracterizată altfel fapta de a desființa pensiile militare de stat ”în interesul public” și de a diminua cuantumul multora dintre acestea (mărindu-l substanțial pe al altora!), urmată de o îndelungată așteptare a unei legi reparatorii, până când o mare parte dintre militarii în rezervă/retragere vor ieși din sistem ”pe cale naturală”.
Apărarea țării depinde și de atenția acordată rezervei armatei iar interesul apărării țării nu poate fi subordonat intereselor politice partizane sau de grup.
Pensiile militare de stat au constituit de-a lungul timpului ”originalul” pensiilor de serviciu, fiind pe deplin justificate întrucât reflectau statutul cu totul aparte al unei bresle chemate să-și apere țara chiar cu prețul sacrificiului suprem. Fără a contesta necesitatea și justețea unora dintre ”copiile” apărute după 1990, nu înțeleg ce resorturi au stat la baza distrugerii originalului, în condițiile în care, chiar și (sau mai ales) în urma integrării euro-atlantice a României, consolidarea sistemului propriu de apărare (inclusiv a rezervei armatei) constituie o necesitate stringentă.
2. Cu privire la cel de-al doilea aspect, pentru înlăturarea haosului generat de reglementările în domeniu din ultimii 5 ani și de modul de aplicare a acestora, este nevoie ca o nouă lege a pensiilor militare de stat să fie adoptată cât mai urgent, să fie una cu adevărat reparatorie și să înlăture orice discriminare (pozitivă sau negativă) între beneficiarii ei. Ori, sub acest ultim aspect, este imperios necesar ca proiectului intrat în dezbatere parlamentară să-i fie aduse următoarele trei amendamente:
a) Recalcularea după criteriile noii legi a tuturor pensiilor militare aflate în plată, inclusiv a celor rezultate în baza Legii nr. 119/2010, a O.U.G. nr. 1/2011 și a Legii nr. 241/2013. Recalcularea doar a pensiilor stabilite în baza Legii nr. 263/2010 ar însemna o discriminare negativă a unui mare număr de militari pensionați până în anul 2010, discriminare care nu poate fi justificată prin protejarea intereselor unui grup restrâns de pensionari cărora le-a fost majorată substanțial pensia prin recalcularea/revizuirea efectuată în temeiul Legii nr. 119/2010 și O.U.G. nr. 1/2011. Interesele acestora din urmă sunt oricum protejate prin aplicarea principiului dreptului câștigat (art. 113 din proiect).
b) În strânsă legătură cu primul amendament este și necesitatea aplicării acelorași dispoziții legale privind condițiile de muncă, așa cum au fost modificate prin H.G. nr. S.1019/2010 și Ordinul nr. M.S.132/2010 al M.Ap.N., dispoziții care nu au fost respectate cu ocazia recalculărilor/revizuirilor efectuate până în prezent deși atât art. 8 din Legea nr. 119/2010 cât și art. 3 al. 3 din Anexa nr. 3 (Metodologia de calcul) la O.U.G. nr.1/2011 stipulează că dispozițiile legale privind condițiile de muncă se aplică ”cu modificările ulterioare”. Este moral, logic și echitabil ca două persoane care – desfășurând aceeași activitate – au lucrat în același timp, în același loc și în aceleași condiții de muncă, să fie tratate în mod egal sub aspectul recunoașterii drepturilor aferente acelor condiții de muncă, indiferent dacă s-au pensionat anterior sau ulterior unei modificări legislative care schimbă nivelul de încadrare în condiții de muncă al activității sau locului de muncă respectiv.
c) Departajarea, sub aspectul drepturilor de pensie, între militarii care și-au desfășurat activitatea în grupa ”condiții speciale” și cei care și-au desfășurat activitatea în grupa ”alte condiții”, cele două grupe implicând grade diferite de responsabilitate, stres și uzură fizică și psihică.
Introducerea celor trei amendamente este necesară pentru respectarea principiului nediscriminării consacrat în art. 16 al. 1 din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și în art. 14 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.
06.04.2015 Col. r. avocat Iepure Viorel
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-12121683256858643872015-03-19T02:09:00.001-07:002015-03-19T03:18:52.450-07:00La răscruce de...partide<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgle0TCIpgDj4TWXo4UIEF79cEtY2EXiG7rgQ3gJLPBcKz9HfPHeSW_PMju8vjscRUa4LcYDFRVTMzFq0JgfjOzlpCIy61cjh5FlHIivQ-eTRckjENNZ3Upg4XenGCPivu6VqxZQHsckJtw/s1600/trees.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgle0TCIpgDj4TWXo4UIEF79cEtY2EXiG7rgQ3gJLPBcKz9HfPHeSW_PMju8vjscRUa4LcYDFRVTMzFq0JgfjOzlpCIy61cjh5FlHIivQ-eTRckjENNZ3Upg4XenGCPivu6VqxZQHsckJtw/s320/trees.jpeg" /></a></div>Apropierea anului viitor cu grăbitele deja alegeri parlamentare produce şi o efervescenţă deosebită privind înfiinţarea de noi partide, transformarea celor existente, introducerea democraţiei directe etc. Sute de grupuri dezbat pe "web" de la lucruri serioase pînă la utopii politice. Printre acestea există şi un grup militar care doreşte înfiinţarea unui nou partid. Aşteptăm lămuriri suplimentare şi o îndrumare din partea preşedintelui SCMD. Desigur că aanul viitor ne va pune pe toţi în situaţia de a legitima prin vot noi politicieni care afişează programe politice, afirmând totodată că acestea sunt în folosul cetăţenilor. Cercetând paginile internetului (grupuri şi forumuri, dintre care o mare parte cenzurează opiniile vizitatorilor), luând cunoştinţă de alte opinii personale şi bazându-mă pe o parte din literatura democrată pe care am reuşit să o citesc, dar şi pe trăiri personale legate de "buna guvernanţă", am încercat să întocmesc o schiţă sumară a unui program politic decent, cu soluţii pentru problemele cetăţenilor. Este evident că la fel cu orice creaţie subiectivă acest text nu conţine decât un adevăr relativ care este susceptibil prin dezbatere la apropierea de adevărul general. Desigur că propunerea unui proiect care nu provine de la un avocat sau hârşit politician este un act de îndrăzneală, în consecinţă cer apriorică iertare. În urma citirii textului nu le propun colegilor din sindicat nici orientări de gândire, nici susceptibile afilieri la viitoare partide, ci doar în a-şi rezerva momentul necesar de reflecţie dinaintea unei viitoare perioade ce se prefigurează extrem de zbuciumată.Este la voinţa conştiinţei lor libere să evalueze, să discearnă şi să decidă în cunoştinţă de cauză asupra atitudinii politice dorite. Le mulţumesc tuturor pentru înţelegere.<br />
<br />
<br />
<p style=" margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block;"> <a title="View Program Politic Generic on Scribd" href="https://ro.scribd.com/doc/259250466/Program-Politic-Generic" style="text-decoration: underline;" >Program Politic Generic</a> by <a title="View emil pop's profile on Scribd" href="https://www.scribd.com/pop.emil" style="text-decoration: underline;" >emil pop</a></p><iframe class="scribd_iframe_embed" src="https://www.scribd.com/embeds/259250466/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-Ic5EoULvc8VZgm9xx0w7&show_recommendations=true" data-auto-height="false" data-aspect-ratio="0.7729220222793488" scrolling="no" id="doc_29347" width="100%" height="600" frameborder="0"></iframe>Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-49656760214483158822015-02-06T03:46:00.000-08:002015-02-06T06:36:33.382-08:00... Mai multă lumină <!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj03kSYwHRadP6tvnnBmvKaV3Zvb1ZC9336hpYtXBXFruom2v-cJUZkX3BlWO7E9gLLd0214N6qu-bLECJXSG9Nsk17OkwXVgJ3-XJkePfHY_KR7REGJTjDqHy1Z7bbaeVyPBtyDpUWZBZp/s1600/cogito.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj03kSYwHRadP6tvnnBmvKaV3Zvb1ZC9336hpYtXBXFruom2v-cJUZkX3BlWO7E9gLLd0214N6qu-bLECJXSG9Nsk17OkwXVgJ3-XJkePfHY_KR7REGJTjDqHy1Z7bbaeVyPBtyDpUWZBZp/s1600/cogito.jpg" /></a></div>
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Toate revoluţiile sunt însoţite de isterie colectivă. Să ne aducem aminte
că în 1789 o mulţime de măcelari şi brutari francezi au fost duşi la execuţie
doar pentru că aveau burtă, fiindcă – nu-i aşa ? – asta ar fi însemnat că furau
din hrana poporului. Şi toate revoluţiile se termină după devorarea celor mai
devotaţi fii, ajungându-se în final la schimbări structurale în mentalitate şi
instituţii. Din perspectiva aceasta nu ştim ce să zicem despre revoluţia
noastră din 1989 decât că nu s-a terminat. În cei 25 de ani parcurşi am aflat
de mai multe ori că tranziţia mult visată nu s-a încheiat, că instituţiile de
stat au fost când mai rele când mai bune, însă niciodată atingând stabilitatea
perfecţiunii, că oamenii politici ba s-au reformat, ba nu s-au reformat, că
economia ba e de piaţă, ba e de „paiaţă” <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ş.a.m.d. Aşa că acum descoperim că ne găsim în
plină beznă. Mai multă lumină ne aduce recentul scandal, dar din păcate nu ne
dăruieşte liniştea necesară. Eu nu ştiu ce să mai cred, dar oamenii aceştia
nu-şi dau seama că românii fiecare din ipostaza personală au nevoie de linişte emoţională
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ca să meargă la muncă unde să producă
valori economice şi sociale, să-şi crească copiii, să-şi îngrijească nepoţii şi
ce-o mai fi fiind necesar în viaţă. Nu de permanente şocuri dozate şi
administrate cu ştiinţă şi rafinament. Dacă până mai ieri societatea polarizată
în iconoduli pesedişti ai conservatorismului naţional </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">moderat </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">şi iconolatri pedişti ai lui "Big Deal" nutrea speranţa că se poate ajunge
la progres economic şi social prin reformele aferente ideologiilor nominaliste
ale aparentelor nuclee de putere amintite, astăzi în urma dezvăluirilor şocante
ni se pun ochelari gălbui de tragere prin care <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>să observăm o societate în care nu mai poţi
avea încredere în nimeni, una în care instituţiile naţionale „de drept” ale statului<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>sunt puse sub acuzare. Că România este
condusă de un fel de ocultă misterioasă a cărei principală preocupare ar fi
spionarea tuturor politicienilor cu „schelete” în dulap hai că mai putem crede.
Dar, că aceasta ar fi la picioarele unui funcţionar înalt din SRI care
stăpâneşte „cătuşele”, în consecinţă aservind conştiinţele şi comportamentele
tuturor românilor nu prea e de crezut. Teoria conspiraţiei se împotmoleşte în
chiar argumentul forte (sursă <u>alternativă </u>de informaţie pentru fostul
preşedinte) al deconspiratorului. Cine a deţinut sau deţine şi în acest moment
cătuşele ? Ocolind pentru o vreme teoria conspiraţiei textualitatea discursului
ne orientează înţelegerea către un <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>peisaj halucinant încărcat cu o mizerie morală
nemărginită. O clasă politică venală, oameni de afaceri care trăiesc furând
economia de stat, instituţii controlate prin şantaj, un traspartinism
delincventual, obedienţa şi servilismul unor instituţii de „drept”, un mediu
manipulator prin varii mijloace, toate întinând obiectivele revoluţiei ce a
început în 1989. Cel mai mult surprinde, însă, lipsa onoarei. Lipseşte absolut
persoana care gândind doar la Dumnezeu şi Sinele său să iasă din capcana
Răului, fie ca învins temporal, dar câştigând un loc binemeritat în lumea celor
Drepţi, fie la limită ca infractor moral. Într-un joc burlesc ce frizează mai
ales absurdul doar deconspiratorul are onoarea emergerii din cercul răului,
deşi codificată juridic acţiunea pare tardivă şi inutilă. Ne găsim într-o
perioadă de schimbare politică care ar trebui să decurgă nu în mod bizantin, ci
în linişte şi respectând esenţial voinţa electoratului. Asta ar
însemna ca scena statului-spectacol să-i mulţumească pe iconolatri,
ne-nemulţumindu-i în acelaşi timp pe iconoduli. Din păcate nu pare să fie aşa.
Decizia politică pare să fie influenţată din ce în ce mai frecvent de acei
izbucari-feisbucari, un electorat virtual şi pe undeva ocult din moment ce
nu-şi etalează identitatea. Chiar dacă nu are sau nu-şi etalează scheletele,
profilul acestui tip de electorat este mai bine cunoscut de patronii Facebook
decât de deţinătorii supremi ai cătuşelor de la noi. Iar, de aici să creadă
fiecare ce poate. În ce se petrece acum nu putem discerne obiective, ci doar
tendinţe. Puţinele informaţii care au circulat puse cap la cap reflectă visul
ocultei care doreşte recentralizarea extremă a statului: o republică prezidenţială
(cu un preşedinte cu puteri sporite), un parlament redus (fără putere efectivă),
un pluripartidism anihilat prin impunerea unei rotative guvernamentale generate
de existenţa a numai două partide mari, un singur serviciu secret (care să le
încorporeze pe toate celelalte împreună cu arhivele respective, renunţându-se
bineânţeles la o parte dintre specialişti, nu ştim pe ce criterii), o „regionalizare”
din care nu ştim cum va fi rezolvată problema secuiască, o nouă Constituţie
despre care nu ştim ce raporturi va avea cu drepturile omului, cu naţiunea
română, o armată supusă integral strategiei de comandă străine. Nu se întreabă
nimeni de în spiritul valorilor liberalismului englez parlamentul e bicameral ?
Printr-o condiţie istorică, o cameră trebuia să exprime vocea poporului,
cealaltă a specialiştilor (burghezia), iar prin organizarea medierii interesele
cetăţenilor se transformă în decizii de putere. S-a întrebat cineva de ce în
orice stat sunt mai multe servicii secrete ? Pentru că în felul acesta abuzul
de putere poate fi mai uşor de prevenit, serviciile controlându-se reciproc.
Ontologia politică la fel ca existenţa propune opoziţii doar astfel
echilibrându-se balanţa între bine şi rău. Societatea nu este o cazarmă sau o
vânătoare de mistreţi. Înainte de a împuşca de obicei se negociază, pe urmă se
ajunge la consens. Din păcate, se întrevede un scenariu contrar. Dar, pentru a
se ajunge la toate aceste schimbări este nevoie de paralizarea raţionalităţii <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>cetăţenilor, prin deturnarea atenţiei, şoc
emoţional şi persuasiune. Un şoc emoţional ni se aplică acum prin falsa
problemă din S.R.I. De ce trebuie să ne fie zdruncinată încrederea într-o
instituţie destinată cu preponderenţă asigurării siguranţei naţionale ? Cine
introduce pe internet mesaje defăimătoare şi cine operează sincron în mediul
real pentru asigurarea plauzibilităţii mesajelor şi sporirea impactului
emoţional ? Desigur „oculta”, desigur <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>spionul
„scheletelor” şi stăpânul „cătuşelor”. Dar, nu mai puţin adevărat este că
oculta doreşte preluarea puterii totale prin orice mijloc. Până la urmă cheia
rezolvării problemei stă în identificarea ocultei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Acum despre toate astea cei care mai pun mâna pe câte o carte şi citesc ar
trebui să ştie câte<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ceva. Pentru că din
când în când persoane extrem de inteligente lansează mesaje de avertizare sub
forma unor cărţi cu cheie. Ce sunt cărţile cu cheie ? O ştie orice iniţiat – nu
mason, ci în litere. Cărţile cu cheie conţin texte cărora după o grilă de
interpretare destul de obscură li se pot asocia semnificaţii multiple, dintre care
una sau mai multe reprezintă mesajul real pe care scriitorul a vrut să-l
transmită. Prima carte cu cheie cred că o cunoaştem cu toţii. Despre celelalte
rămâne să mai studiem. Acum voi aduce în discuţie doar două. Mai întâi sunt de
citit două schiţe din cartea „Pergamentul diafan”(<a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/pergamentul-diafan-%E2%80%A2-ultimele-povestiri-1083/">http://www.polirom.ro/catalog/carte/pergamentul-diafan-%E2%80%A2-ultimele-povestiri-1083/</a> a regretatului Ioan Petre
Culianu. „Intervenţia zorabilor în Jormania” şi „Jormania liberă” par să
încifreze şi descifreze evenimente petrecute înainte, în timpul şi imediat după
revoluţia română.<span style="mso-spacerun: yes;"> Cartea poate fi găsită câteodată în format "pdf" printr-o căutare pe "Google".</span> Pe urmă, este de citit
romanul talentatului fost senator liberal şi co-întemeietor de după revoluţie al
respectivului partid naţional-liberal român Ionel Săndulescu, roman ce se
intitulează „Cogito”(<a href="http://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/cogito-de-ionel-sandulescu/">http://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/cogito-de-ionel-sandulescu/</a>). Este o poveste-poezie, o autoreferenţială din care fiecare
poate înţelege ce doreşte. O întâmplare ciudată care îl introduce pe subiect în
lumea ficţională a unei masonerii oculte cu sediul în munţii Atlas din Maroc şi
care stăpâneşte lumea prin posedarea unor canale şi echipe media<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>în arealele de interese, pe urmă mister,
poate şi crime, serviciul secret francez, în final eliberarea mistică. Nu ştim
dacă „cogito”-ul cartezian al îndoielii care garantează existenţa este sau nu
înlocuit ori măcat substituibil cu acela al credinţei. Am încercat să dau de
originile sursei de inspiraţie şi am descoperit că în Maroc masoneria s-a
înfiinţat foarte de mult, că a fost prima ţară care a recunoscut <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>statalitatea Americii după desprinderea prin
revoluţie de Marea Britanie şi că acolo există o luminoasă înţelepciune „maură”.
Ba chiar am citit lucrarea unui umanist marocan ce vorbea despre „regionalizarea”
din Maroc, o problemă complicată legată de entitatea geografică Sahara din Vest
şi de cea politică Republica Arabă Sahara de Vest, ne-ar putea lămuri grupurile
noastre de studii geopolitice. Ba chiar savantul a folosit în excepţionala disertaţie
şi motivarea unui „cogito” (consensualitate ?) care ar trebui să „facă” înainte
de a „gândi”. Până una-alta Sahara de Vest a Marocului, cel mai bogat zăcământ
de fosfaţi din lume, a devenit regiune autonomă şi conform reglementelor – sper
să nu mă înşel - banii din exploatări sau redevenţele, după caz, nu vor reveni
Marocului, ci berberilor cu cămile de pe acolo. Ca un element picant „Internaţionala
liberală” din 2006 s-a ţinut la Marrakech, ei dar pe atunci era V(echiul)PNL nu
N(oul)PNL. Ce vremuri … <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar, asta e realitate
nu ocultă. Cât despre ocultă … Nu-i aşa că v-a plăcut romanul „Cogito” ?</span></div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/HVjqS2B5Stg" width="560"></iframe>Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-5684325297416507212014-12-18T01:40:00.002-08:002014-12-18T01:45:44.569-08:00Comandantul pieţei<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Tabel Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Regret profund teribilul accident săvârşit în urmă cu doar câteva zile şi
adresez pe această cale sincere condoleanţe familiilor care şi-au pierdut pe
cei dragi. Am asistat înmărmurit la preluările televizate ale evenimentului încă
în cursul desfăşurării, am aşteptat cu inima la gură un deznodământ fericit, am
sperat în capacitatea persoanelor şi a autorităţilor de a înfrânge fatalitatea
neagră destinată echipajului elicopterului SMURD şi m-am întristat profund când
operaţiunile de salvare nu au obţinut rezultatul care le justifică existenţa.
Faptul că la nici trecerea a unui an de zile de la producerea <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>accidentului aviatic din Apuseni, care s-a
încheiat tot cu un bilanţ tragic, oarecum fenomenul se repetă trebuie nu numai
să ne pună pe gânduri, ci şi să ne mobilizeze pentru găsirea răspunsurilor
reale şi a soluţiilor adecvate în vederea prevenirii unor atare evenimente. În
cele ce urmează nu doresc să critic sau consiliez, fiindcă e ştiut că a da
sfaturi reprezintă cel mai uşor lucru din lume, totuşi câteva detalii, dar şi
generalităţi de ansamblu societal nu pot fi trecute cu vederea. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Din ambele evenimente reiese ca un factor comun că prima problemă de
importanţă în operaţiunile de salvare este localizarea accidentului. În ambele
cazuri determinarea locului a fost efectuată cu marje mai largi de eroare, din
cauza condiţiilor geografice specifice şi a erorilor de comunicare. Determinarea
subiectivă, efectuată spontan de către o persoană aflată întâmplător şi de cele
mai multe ori sub impact emoţional în apropierea locului unui accident produs
în zone greu accesibile sau incapabile să furnizeze indicii clare este în mod
evident lipsită de claritatea necesară şi acest fapt generează ulterioare erori
în comunicarea locului. Nu trebuie să subestimăm, însă, nici starea psihică de
emoţie a receptorului care poate genera efecte nedorite cum sunt
reinterpretarea sau omisiunea involuntară şi neintenţionată a informaţiei. Şi
chiar dacă ar fi în cauză un observator suficient de pregătit, acestuia i-ar fi
greu să transmită o informaţie pertinentă în situaţia lipsei unui sistem local de
repere pentru astfel de urgenţe şi, respectiv, a învăţării sistemului de către
toţi localnicii. Însă, pentru punerea în concept a sistemului ar fi nevoie de o
mare cantitate de muncă, de înţelegerea necesităţii şi empatie către semeni.
S-a spus undeva că pompierii s-ar fi deplasat iniţial lângă punctul „Casino”
din „Mamaia”. Dar, eu mă întreb ce ar fi putut înţelege cineva nefamiliarizat
cu toate zonele şi plajele din Mamaia, în situaţia primirii unei dispoziţii de
deplasare la „Butoaie”. Or fi butoaie destule şi în multe alte locuri … Astfel de
cazuri de ambiguitate conduc de cele mai multe ori la grave erori, iar în cazul
unei catastrofe sau război la pierderi irecuperabile. Nu se va repeta cazul
fericit descris de Ghica din timpul „zaverei” din 1821, când căpitanul Ciupagea
auzind comanda „nazad”(înapoi, retragerea) a înţeles „la sat” şi pe când toţi
se retrăgeau el a ieşit la atac, luându-i la fugăreală pe turci şi câştigând
bătălia. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În legătură cu identificarea locului unui eveniment (accident) care se
produce în zone altele decât şoselele şi autostrăzile din România, ultimele
dezbateri televizate legate de acest subiect au readus în conversaţie problema
necesităţii întocmirii unor proceduri standardizate şi eficiente. Marginal şi
fără prea mare legătură cauzală cu evenimentul a fost enunţată şi o relaţie cu proiectul EADS pentru România. Ceea ce mi-a stârnit o să zicem infimă
curiozitate, astfel încât am efectuat o căutare pe internet, încercând a mă
lămuri din sursele originale cam ce e cu acest proiect (din cauza căruia unii
spuneau mai demult că nu am putut fi primiţi în spaţiul Schengen). Intrând pe
site-ul <a href="http://www.defenceandsecurity-airbusds.com/en_US">http:<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">//www.defenceandsecurity-airbusds.com/en_US</span></a></span>,
am <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">încercat să mă dumiresc despre
obiectivele şi soluţiile instituţiei respective al cărei „moto” mi-a lăsat
imediat o bună impresie: „all in one pass”, adică oarecum „totul printr-un
singur pas”(totul deodată, totul printr-o singură trecere), diferit de strategiile altor actori. Încă de la
început mi-a atras atenţia o trimitere la siguranţa zborului elicoperelor în
condiţiile „mediilor degradate vizual” şi soluţia EADS de completare a simţurilor
pilotului. Pe urmă, am fost impresionat de toate celelalte soluţii destinate nu
numai protejării frontierelor, ci şi altor scopuri publice, astfel: „comandă şi control şi comunicare pentru
obţinerea informaţiilor, supraveghere şi recunoaştere ”; „soluţii de reacţie în
caz de urgenţă”; „sisteme de zbor fără pilot”; „securitate de frontieră”; „comunicare
securizată”; „radare şi supraveghere”; „sisteme optice”. Bineînţeles că am fost
atras de „soluţii de reacţie în caz de urgenţă”, care în esenţă reprezintă
sistemul 112 de la noi sau 911 în alte locuri. Ei bine, din cele citite, sistemul
asigură procesarea apelurilor, analiza şi managementul informaţiilor,
localizarea şi trimiterea echipajelor de intervenţie în caz de urgenţă (<a href="http://www.en.m.wikipedia.org/wiki/Computer-aided_dispatch">http:<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">//</span>www.en.m.wikipedia.org<span lang="EN-US" style="mso-ansi-language: EN-US;">/wiki/Computer-aided_dispatch</span></a>).
[Acest ultim "site" indicat oferă o descriere detaliată a metodologiei (procedurilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>americane) şi echipamentelor necesare,
bănuiesc că şi EADS oferă lucruri similare]. Există acolo pe undeva o problemă
de dezambiguizare a locaţiilor, ceea ce este considerat cea mai importantă
etapă a managementului informaţiilor. La fel de importantă este geocodarea,
adică transpunerea locului evenimentului în coordonate propice.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">„Soluţiile de reacţie în caz de urgenţă” oferite de EADS nu se limitează
doar la acest sistem 112 de siguranţă publică. Ele mai conţin şi „sisteme
integrate din mai multe puncte de control legate în reţea”, „soluţii de comunicare
securizată radio”, „alertare activă prin <pagere> a personalului
echipelor de intervenţie”, „prevenirea populaţiei şi notificarea situaţiilor de
urgenţă”. Cea din urmă soluţie permite autorităţilor <u>livrarea rapidă a
informaţiei critice întregului public sau unor persoane selectate (grup-ţintă)
în orice zonă şi prin orice posibil mijloc de informare, chiar şi prin
telefoanele mobile.</u> <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cu alte cuvinte,
dacă acest element din sistemul EADS ar fi fost implementat la noi, atunci şi alţi
voluntari s-ar fi putut implica în operaţiunea de căutare salvare a
echipajului SMURD, astfel crescând şansele de salvare. Dacă elementul „CAD</pagere></span>&Mapping” ar fi fost
implementat<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, atunci localizarea şi
trimiterea echipelor adecvate pentru salvare ar fi fost infinit mai eficientă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Totuşi, poate că vorbesc necunoscând corect situaţia, poate că aceste elemente
există, fiindcă se spune că s-ar fi cheltuit (absorbit) pentru EADS cca. 1 miliard de euro. Ce bine ar fi să cunoaştem concret pe ce s-au cheltuit banii ! Dar, să
ne punem întrebările: Există la noi transparenţa reală necesară evaluării cetăţeneşti a activităţilor politice şi administrative? Sunt reformele de la noi autentice ? Mai
poate cineva pune ordine în ţara asta ? Pentru că nici aşa pare că nu se mai poate!
Cu multă vreme în urmă, în istoria ţării noastre administrarea pieţelor din
oraşe era încredinţată zilnic, prin rotaţie, unui ofiţer de serviciu din
garnizoana locală. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Comandantul pieţei … <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-31343694230230185682014-11-24T01:12:00.003-08:002014-11-24T01:21:14.509-08:00O candidatură, de Mark TwainRăsfoind colecţia revistei <a href="http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/familia/1890/BCUCLUJ_FP_279290_1890_026_29.pdf">"Familia" din 1890</a> a lui Iosif Vulcan am dat de o extrem de scurtă schiţă de-a scriitorului american Mark Twain.Am râs de m-am prăpădit şi de aceea v-o recomand spre lectură. Până la urmă, dacă mă gândesc mai bine, nu e chiar de râs. E o parabolă adâncă despre puterea mass-media de a face din alb negru şi din ţînţar armăsar.
<br />
<div style="-x-system-font: none; display: block; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-size-adjust: none; font-size: 14px; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal; margin: 12px auto 6px auto;">
<a href="https://www.scribd.com/doc/248020175/O-Candidatura-De-Mark-Twain" style="text-decoration: underline;" title="View O Candidatura, De Mark Twain on Scribd">O Candidatura, De Mark Twain</a> by <a href="https://www.scribd.com/pop.emil" style="text-decoration: underline;" title="View emil pop's profile on Scribd">emil pop</a></div>
<iframe class="scribd_iframe_embed" data-aspect-ratio="0.722177742193755" data-auto-height="false" frameborder="0" height="600" id="doc_46803" scrolling="no" src="https://www.scribd.com/embeds/248020175/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-EFk1EEHdKzxCh7Mu6Y58&show_recommendations=true" width="100%"></iframe>Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-60543443400242137982014-10-11T10:17:00.003-07:002014-10-12T12:02:39.973-07:00Dă-mi o fotografie ...<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/msrH9OV8fGI?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Fiecare zi care mă întâmpină îmi întăreşte tot mai mult opinia că pensionarii militari sunt într-un anume fel marginalizaţi în raport cu viaţa socială actuală. Poate că greşesc şi poate că cineva ar trebui să mă corecteze nefiind exclusă deloc subiectivitatea persoanei. Dar, parcă ... Îmi amintesc cu nostalgie de vremurile în care la marile manifestări naţionale pe lângă veterani erau invitate şi cadre în rezervă şi retragere. Chiar dacă nu toţi luau loc în tribunele oficiale şi nici nu erau invitaţi la "gustarea tovărăşească" auxiliară momentului, era şi acest fapt un argument că măcar formal conducerea superioară de partid şi de stat se preocupa de soarta pensionarilor militari. De... alţi conducători, alte vremuri.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"> Acum cine să se preocupe? Ai noştri, cei din unităţi, comandamente, ministere? Cei mai mulţi, de vârstă tânără, plini de cursuri şi şcoli făcute prin occident, de abia au vreme a se gândi la situaţia lor personală, despre cum pot participa la cât mai multe misiuni profitabile care să le poată asigura o cât de mare contribuţie la sistemul de pensie în care sunt cuprinşi. Despre ceilalţi mai în vârstă bănuiesc că un instinct puternic de protecţie i-a încorsetat într-o rutină a prezentului pragmatic. Despre politicieni ce să zic? Se chinuieşte preşedintele SCMD să pună la cale alianţe profitabile, dar parcă tot degeaba. Parcă nici un om politic nu doreşte să aibă de-a face cu probleme culturale ori sociale, zic asta fiindcă integrarea pensionarilor militari în viaţa socială este deodată o poziţie culturală şi socială. Este culturală pentru că trebuie să pornească de la o elită culturală, adică de la conducători culţi. Este socială, fiindcă trebuie realizată în cadre şi instituţii sociale. Cu alte cuvinte pentru ca viaţa societăţii să fie armonioasă e nevoie de o elită politică cultă, o ideologie principală (creştinismul social) şi reguli moral-etice.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Câteva cuvinte trebuie spuse pentru aceia care se opun statului social. Aceştia desigur într-un mod nelămurit cred că statul social este unul care oferă pomeni celor care nu muncesc şi îi includ aici în general şi pe toţi pensionarii. Este o greşeală de înţelegere din cauza studiilor insuficiente, dar nu despre asta voi vorbi. Ei bine, statul poate fi şi capitalist, dar nu trebuie să lipsească creştinismul social. Ce este creştinismul social? Ideologia religioasă care afirmă că mântuirea omului nu poate fi efectuată cu succes în lipsa unor soluţii sociale. Ca slujitor al bisericii nu poţi predica şi schimba comportamentele necreştine ale oamenilor care trăiesc în sărăcie, într-un mediu haotic şi imprevizibil. Dar şi cei care trăiesc relativ bine sunt privaţi de calităţile superioare umane, dacă trăiesc într-o lume care nu le oferă securitatea persoanei, a locului de muncă, a moralităţii, a resurselor, a familiei, sănătăţii şi proprietăţii.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b> Creştinismul social</b> (care ar trebui să fie şi ideologia conducătorilor şi păstorilor noştri) crede că <b>statul împreună cu societatea civilă trebuie să construiască instituţii, forme sociale, care să faciliteze în primul rând satisfacerea nevoilor esenţial umane</b><u>.</u> Doar în felul acesta statul se dovedeşte a fi al cetăţenilor şi de drept, iar nu instrumentul unei clase împotriva celorlalte.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Nevoia pensionarilor militari de apartenenţă la grup este superioară, e mai mult decât un simplu carnet de membru al vreunei organizaţii de rezervişti. Educat în cultul intereselor naţionale, rezervistul, pensionarul militar vrea să fie activ în procesualitatea devenirii istorice, vrea să i se acorde şansa de a conlucra cu ceilalţi cetăţeni, cu oamenii politici la progresul ţării, evoluţie care în ciuda opreliştilor de tot soiul mai devreme sau mai târziu va fi împlinită. Nu i se oferă nimic. Câteodată cineva aminteşte despre actuala armată profesionistă, de parcă fostele cadre militare ce au activat până în 2005 împreună cu tineri militari în termen ar fi fost nişte ageamii. (Pentru starea actuală simptomatic mi se pare şi faptul că digitalizarea
ziarului militar clujean "Orizont militar" ("Scutul Patriei") coboară
doar până în anul 2006 de parcă cuiva i-ar fi ruşine de acea armată "neprofesionistă"- <a href="http://www.clujarm.ro/ziarCluj/arhiva.html">http://www.clujarm.ro/ziarCluj/arhiva.html</a>)</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"> Să le reamintim politicienilor că în spiritul ideologiei Revoluţiei franceze (care a forjat statele naţionale) nici o naţiune nu poate exista fără o armată naţională, în sensul că la nevoie fiecare cetăţean trebuie să apere ţara cu arma în mână. Actualmente, state mai occidentale decât noi au în forme specifice această condiţie a existenţei naţiunii. O gardă naţională, un program de pregătire militară a tinerilor (chiar şi facultativ) ori altceva bine gândit ar fi constituit şi la noi posibilităţi pentru integrarea pensionarilor militari (cei care vor şi mai pot). Ceva care să şteargă apăsătorul sentiment de inutilitate actuală, dar şi vina imaginară de a nu fi aparţinut unei armate "profesioniste".</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"> Dar, hai că-mi vine să râd. De la cine să cerem, cui să ne adesăm rugăminţile? Cel mai sublim moment al adevărului se petrece în ajunul Crăciunului. Se întrec antreprenorii privaţi să le ofere un stimulent creştinesc angajaţilor, pe urmă ministerele să le dea ceva bani în plus bugetarilor. Dar nu am văzut sau auzit ca de acolo de foarte de sus cineva să spună: "Măi, hai să le dăm şi pensionarilor de-o aspirină". Celor militari-nesimţiţi măcar o felicitare, o carte poştală, un semn de recunoaştere, un bilet la teatru. Să simtă şi ei că cineva acolo sus îi iubeşte încă, că mai au un rost şi trecerea lor prin lume nu a fost zadarnică. De la românescul "cine n-are bătrâni să-i cumpere" la parodia "nu este ţară pentru bătrâni".</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Din acest punct de vedere societatea interbelică în perioadele de linişte a fost mult mai armonioasă. Ce-i drept erau atunci mai mulţi oameni de caracter şi de cultură. Religia era mult mai luptătoare şi nu se sfia să impună politicului în caz de nevoie. Nu pot aduce acum sumedenie de argumente, dar inserez aici două fotografii din revista clujeană interbelică "Gazeta ilustrată".</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbzSnBJ8S4bbHDkkxL2RtVBL6FlhnDEcE3Xxn2U5Rv4BPEZyE5izJ9gl0X8wGV37iSSYzR2ZXjRKiNQ61k9TrnHtkoQaVhp0ruwUwVx16eNpOGxlPi9lpKQOnYq8KgJILcCc5eZCz_Omn7/s1600/pensionari+militari.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbzSnBJ8S4bbHDkkxL2RtVBL6FlhnDEcE3Xxn2U5Rv4BPEZyE5izJ9gl0X8wGV37iSSYzR2ZXjRKiNQ61k9TrnHtkoQaVhp0ruwUwVx16eNpOGxlPi9lpKQOnYq8KgJILcCc5eZCz_Omn7/s1600/pensionari+militari.jpg" height="318" width="640" /></a></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Fotografia a fost efectuată cu ocazia sfinţirii Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca şi apare în Gazeta Ilustrată din nov-dec. 1933. După stilul de viaţă al epocii se poate observa starea socială bună a participanţilor, apartenenţa la o elită, dar mai mult atitudinea energică şi plină de detreminare. Faptul că au fost cuprinşi într-o activitate importantă este semnificativ.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGHRVYNG6cpIhfd-Q7zoE0PAA9MK6bRjru1ZNwzWIbqn7iiGH1eWZghj4si4MJNz0-ZzkUdPMRN6FBn5pjclTEe_MivgGCBU1fV7CFL4WQgb1bxSkixl6XLR7F8vD_3RleBr2u9vhIyjAJ/s1600/ofiteri+rezerva.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGHRVYNG6cpIhfd-Q7zoE0PAA9MK6bRjru1ZNwzWIbqn7iiGH1eWZghj4si4MJNz0-ZzkUdPMRN6FBn5pjclTEe_MivgGCBU1fV7CFL4WQgb1bxSkixl6XLR7F8vD_3RleBr2u9vhIyjAJ/s1600/ofiteri+rezerva.jpg" height="302" width="640" /></a></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Fotografie efectuată cu ocazia vizitei la Cluj pe 20 iunie 1934 a ministrului de externe francez Louis Barthou. Ofiţerii în rezervă în ţinute civile extrem de elegante poartă o beretă care le certifică calitatea de militar.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Faţă de toate cele văzute nu pot spune decât: "Dă-mi o fotografie !"</span></span></div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-69902673250508699862014-09-03T04:08:00.001-07:002014-09-03T04:10:53.963-07:00Ce planuri are Putin cu Ucraina şi cu Europa? Răspunsul este NOVOROSSIYA<h1 style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: -2px; line-height: 36px; margin: 0px 0px 7px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: "Courier New",Courier,monospace;">Prestigioasa jurnalistă americană Anne Applebaum, laureată a premiului Pulitzer şi soţie a ministrului polonez de Externe, Radek Sikorski, argumentează într-un text de opinie publicat în Washington Post nevoia Europei de a se pregăti de război. Principalul motiv este un concept încă abstract pentru publicul larg, „Novorossiya”, care a fost folosit deja de două ori de către Kremlin în declaraţii cu privire la conflictul din Ucraina: prima dată, în aprilie; a doua oară, vineri. Pe scurt, este vorba despre refacerea unei regiuni istorice din vremea Imperiului Ţarist, care cuprindea aproximativ o treime din actualul teritoriu al Ucrainei - sud şi est. Gândul v-a prezentat pentru prima dată acest concept în urmă cu două luni, într-o corespondenţă de la Bălţi. Pornind de la textul Annei Applebaum, vom relua acest concept, de această dată pe larg.</span><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><a href="https://www.blogger.com/null" name="photo" style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"></a></span></span></h1>
<div class="image" style="background-color: #f3f3f3; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; position: relative; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; width: 630px; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><a href="http://www.gandul.info/international/ce-planuri-are-putin-cu-ucraina-si-cu-europa-raspunsul-e-novorossiya-13178366/galerie?p=1#galerie" id="jsMainImage" style="display: block; position: relative;"><img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/13178366/3/new-russia-on-territory-of-ukraine-0.png?width=630" id="main_picture" style="border: 0px none;" /></a></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="background-color: white; color: black; display: inline ! important; float: none; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Război în Europa - o idee isterică?</span> Aceasta este întrebarea pe care o propune jurnalista Anne Applebaum în ultimul ei articol de opinie din Washington Post. Răspunsul scurt este „nu”. Argumentul la fel de scurt este „Novorossiya”, un concept pe care Vladimir Putin l-a plasat pentru prima oară în discursul lui public, cu referire la conflictul din estul Ucrainei, în timpul sesiunii anuale de întrebări şi răspunsuri din 17 aprilie. Novorossiya este o recâştigare a controlului asupra unor teritorii din perioada ţaristă.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="border: medium none; color: black; cursor: auto; float: none; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;">Anne Applebaum, care este şi soţia lui Radek Sikorski, influentul ministru polonez de Externe, îşi deschide articolul cu o relatare dublă: povestea poveştilor pe care le-a auzit mai toată viaţa sa despre vara lui '39 în Polonia. O imagine se distinge: un portret de familie de la o nuntă, în grădina casei în care Applebaum şi Sikorski locuiesc acum: „Toate aceste imagini poartă aerul unei catastrofe iminente, căci ştim ce s-a întâmplat pe urmă.<span class="Apple-converted-space"> </span><span style="border-bottom: 1px solid rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; color: rgb(4, 148, 225) ! important; cursor: pointer; display: inline ! important; float: none; margin: 0px; padding: 0px; position: static;">Septembrie</span><span class="Apple-converted-space"> </span>1939 a adus cu sine invazii şi dinspre est, şi dinspre vest, ocupaţie, haos, genocid. Cei mai mulţi dintre invitaţii de la acea nuntă din iunie aveau să fie ori morţi, ori în exil. Nici unul dintre ei nu s-a mai întors în această casă”.</span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><a class="image" href="http://www.gandul.info/international/noua-ordine-mondiala-13174237?utm_source=Gandul&utm_medium=Click%2BCitesteSi+200&utm_campaign=CitesteSi%2Bgandul" style="background-color: #f3f3f3; float: left; margin-right: 10px; overflow: hidden; position: relative; text-align: center; width: 200px;" target="_blank"><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/13174237/2/interior.jpg?width=200" height="131" style="border: 0px none;" width="200" /></a></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="border: medium none; color: black; cursor: auto; float: none; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;">Ce legătură are nunta aceea poloneză din iunie 1939 cu zilele noastre? Nunta reprezintă o greşeală care se repetă şi acum, la finalul verii lui<span class="Apple-converted-space"> </span><span style="border-bottom: 1px solid rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; color: rgb(4, 148, 225) ! important; cursor: pointer; display: inline ! important; float: none; margin: 0px; padding: 0px; position: static;">2014</span>, sugerează Applebaum: „În loc să organizeze nunţi, (acei polonezi, n.red.) ar fi trebuit să lase totul baltă şi să se fi pregătit pentru război total, cât încă o mai puteau face. Şi acum trebuie să întreb: ar trebui şi ucrainenii, în vara lui 2014, să facă la fel? Ar trebui central-europenii să li se alăture?”.</span></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="border: medium none; color: black; cursor: auto; float: none; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;">Deşi la prima vedere sau pentru urechile unui vest-european ori american aceste întrebări par să pornească de la premise exagerate,<span class="Apple-converted-space"> </span><span style="border-bottom: 1px solid rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; color: rgb(4, 148, 225) ! important; cursor: pointer; display: inline ! important; float: none; margin: 0px; padding: 0px; position: static;">ele</span><span class="Apple-converted-space"> </span>sună mult mai raţionale pentru central- şi est-europeni, care văd deja anumite motive repetându-se. Oamenii din această parte a Europei simt un pericol care pentru occidentali poate părea exagerat. El nu este însă nefondat. Argumentul principal se rezumă printr-un singur cuvânt: „Novorossiya”. Pentru a doua oară în acest an, prima dată fiind în aprilie, Putin a folosit intenţionat acest cuvânt cu referire la Ucraina de Est. Cel mai recent, conceptul apare în titlul unui mesaj public al lui Putin către „miliţia” din Novorossyia:</span></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/13178366/1/novorossiya.jpg?height=356&width=400" height="564" style="border: 0px none; margin: 0px auto 15px;" width="640" /></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><i style="font-style: italic; font-weight: normal;"></i></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b style="font-style: normal; font-weight: bold;">Ce este „Novorossiya”</b></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">În a doua parte a secolului al XVIII-lea, Rusia ţaristă câştiga în faţa Imperiului Otoman o regiune care se numea „Novorossiya”, Noua Rusie. Regiunea cuprindea actualele provincii (oblast) Harkov, Lugansk, Doneţk, Kherson, Nikolayev şi Odesa. În total, aproximativ o treime din actualul teritoriu ucrainean. La începutul Uniunii Sovietice, Novorossiya a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucraina şi a rămas în componenţa Ucrainei după căderea Cortinei de Fier.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Conceptul de Novorossiya este cheia înţelegerii a ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, spun experţii -<span class="Apple-converted-space"> </span><span style="color: #3366ff;"><b style="font-style: normal; font-weight: bold;">gândul</b></span><span class="Apple-converted-space"> </span>v-a prezentat o astfel de voce în urmă cu două luni, într-o corespondenţă din Bălţi, Republica Moldova, pe care o puteţi citi<span class="Apple-converted-space"> </span><b style="font-style: normal; font-weight: bold;"><a href="http://www.gandul.info/international/arma-lui-putin-in-conflictul-cu-ucraina-care-i-ar-putea-aduce-pe-rusi-la-granita-cu-romania-corespondenta-gandul-din-r-moldova-12809205" style="color: #086db6; text-decoration: none;">AICI</a></b>.<a class="image" href="http://www.gandul.info/international/vladimir-putin-pregateste-terenul-pentru-operatiunea-crimeea-2-trebuie-creat-un-nou-stat-in-sud-estul-ucrainei-garry-kasparov-este-razboi-prostule-13177107?utm_source=Gandul&utm_medium=Click%2BCitesteSi+200&utm_campaign=CitesteSi%2Bgandul" style="background-color: #f3f3f3; float: left; margin-right: 10px; overflow: hidden; position: relative; text-align: center; width: 200px;" target="_blank"><img src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/13177107/1/6977743-afp-mediafax-foto-sergei-bondarenko.jpg?width=200" height="265" style="border: 0px none;" width="400" /></a></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b style="font-style: normal; font-weight: bold;">„O Transnistrie uriaşă”</b></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Planul lui Putin este recâştigarea acestei provincii istorice, pe care o consideră rusească. Primul pas este apelarea la tactica folosită cu succes de Rusia în R. Moldova - Transnistria - şi în Georgia - Osetia de Sud şi Abhazia. Nu trebuie să ne gândim neapărat la anexare formală la Rusia - să ne imaginăm efectul geopolitic pe care l-ar avea în Europa crearea unei „Transnistrii uriaşe” (Vladimir Socor,<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews[tt_news]=42730&tx_ttnews[backPid]=7&cHash=8b1918db632ceca0c571b9e0473e7dc4#.VANDsqMwaih" style="color: #086db6; text-decoration: none;">Jamestown</a>, cu referire la Donbas) în sudul şi estul Ucrainei. Ipoteza a fost discutată în repetate rânduri şi de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko. Pentru că nu a reuşit deocamdată să creeze replici ale situaţiei din Donbas (Doneţk şi Lugansk) în celelalte provincii ale Novorossiyei, Vladimir Putin şi-a pus în aşteptare marele plan ţarist şi face tot posibilul pentru a rupe aceste provincii din Ucraina - prima condiţie fiind îngheţarea conflictului. O carte pe care a jucat-o de la început în acest conflict este prezentarea lui drept unul intern, un război civil, când el este de fapt un conflict ruso-ucrainean, mai crede Socor.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">I-a reuşit, dovadă fiind limbajul politic european şi american cu referire la ce se întâmplă în Ucraina. În tot acest peisaj, Rusia s-a prezentat drept arbitru, insistând că autorităţile de la Kiev trebuie să negocieze cu liderii autoproclamatelor republici independente Doneţk şi Lugansk. Este, de fapt, un război prin proxy. Rând pe rând, după Doneţk şi Lugansk, toate aceste regiuni vor fi sateliţi sub control rusesc care vor recrea Novorossiya*.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><img alt="" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3929/13178366/4/novorussiyawashington-post.jpg?height=275&width=400" height="137" style="border: 0px none; height: 275px; margin: 0px auto 15px; width: 400px;" width="200" /></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><i style="font-style: italic; font-weight: normal;"></i></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">O altă modalitate de a înţelege Novorossiya este<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews[tt_news]=42737&tx_ttnews[backPid]=7&cHash=6ed070ad21585e6a10f8b0e55248528d#.VAM-DKMwaig" style="color: #086db6; text-decoration: none;">definiţia pe care i-o dă analistul politic Vladimir Socor</a>: o entitate cvasi-statală, plasată sub protectorat rusesc. Republicile autonome Doneţk şi Lugansk vor fi integrate în Novorossiya, însă până atunci trebuie să fie proiecte solide pe cont propriu şi, desigur, în afara controlului Kievului, indică expertul.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Privit din prisma conceptului de Novorossiya, şi<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://www.gandul.info/international/vladimir-putin-pregateste-terenul-pentru-operatiunea-crimeea-2-trebuie-creat-un-nou-stat-in-sud-estul-ucrainei-garry-kasparov-este-razboi-prostule-13177107" style="color: #086db6; text-decoration: none;">anunţul lui Vladimir Putin <span class="Apple-converted-space"> </span></a>despre nevoia creării unui nou stat în sud-estul Ucrainei capătă alte înţelesuri.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><b style="font-style: normal; font-weight: bold;">„Profeţii” Novorossiyei şi întrebările războiului</b></span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Întorcându-ne la Anne Applebaum, jurnalista laureată a Premiului Pulitzer dă câteva exemple de promotori ai Novorossiyei: Academia de Ştiinţe a Federaţiei Ruse pregăteşte o istorie a Novorossiyei, care ar urma să fie publicată în această toamnă şi va susţine argumentul lui Putin privind dreptul ruşilor de a recâştiga această regiune (cu toate că Putin nu pare să fie prea îngrijorat de argumentul similar cu care ar putea veni Turcia să revendice controlul asupra provinciei, dat fiind că a fost întâi a Imperiului Otoman şi mai apoi a Imperiului Ţarist).</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">De asemenea, mai spune Applebaum, în mediul politic din Moscova circulă hărţi ale Novorossiyei.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">O dată ce va începe re-formarea Novorossiyei, pericolelele sunt nenumărate: „Novorossiya nu va putea fi stabilă atât timp cât va fi locuită şi de ucraineni, care vor vrea să rămână ucraineni. Soluţia la o asemenea problemă nu ne este străină. În urmă cu câteva zile, Aleksandr Dugin, un naţionalist radical ale cărui păreri au ajutat la conturarea celor ale preşedintelui rus, făcea o declaraţie extraordinară: 'Ucraina trebuie curăţată de idioţi', a scris el, cerând un 'genocid' împotriva 'rasei de ticăloşi'”.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">Mai e şi disidentul rus Andrei Piotkovsky, cel care a publicat recent un articol despre faptul că Putin ia în serios efectuarea unor „atacuri nucleare limitate”, eventual împotriva unei capitale baltice ori a unui oraş polonez, pentru a demonstra că NATO este o entitate fără putere şi esenţă.</span></span></div>
<div style="background-color: white; color: black; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 20px; margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">În finalul articolului ei, Applebaum se întoarce la întrebarea de la care a plecat: este justificat să pleci urechea la asemenea voci extreme? Istoria, cu ai ei Hitler şi Stalin, ne-a demonstrat că niciodată nu trebuie să ignorăm aceste voci. La fel ca pe Stalin, conchide jurnalista, „nici pe Putin nu îl poate opri cineva acum. Este, deci, un act isteric să te pregăteşti de război total? Sau este naiv să nu o faci?”. Răspunsul din titlul articolului: nu, nu este o idee isterică să ne pregătim de război.</span></span></div>
Sindicatul Militarilorhttp://www.blogger.com/profile/16852598774646471610noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-73323771280518761372013-06-14T10:49:00.002-07:002013-06-14T11:01:42.352-07:00Miza Constituţiei revizuitePână la urmă care poate fi miza revizuirii Constituţiei ? Cred că din toate informaţiile transmise de Comisia pentru revizuirea Constituţiei, din toate prezentările şi interpretările oferite cu largheţe de anumite posturi de televiziune mai nimeni nu a înţeles mai nimic. Ce-i Constituţia asta revizuită, oare o Mărie cu altă pălărie ? Cică, musai să fie trecută "regionalizarea" ca să putem primi bani europeni ... Dar, banii europeni - o poate constata oricine - vin mai degrabă pentru regiunile cu competenţe politice decât pentru regiunile administrative. Adică, acum când Grecia agită din nou apele, uite că UE nu va găsi altceva mai bun de făcut decât să ne umple de bani pentru a dezvolta regiunile !? Păi banii trebuie daţi acolo unde e monedă europeană nu firfirici orientali. Cică, e musai ca preşedintele să fie deposedat de prea multă putere ... Dar nu era mai simplu să se renunţe cu totul la o funcţie care este numai decorativă ? Premierul să fie preşedinte la fel ca în sistemul american. Cică, vor fi dezambiguate unele sintagme constituţionale, dar nici un cetăţean dintre cei de rând nu a văzut proiectul ca să-şi dea seama de asta. Cică, va face poporul mai puternic, dar toţi parlamentarii avizaţi sunt de acord asupra sacrosanctităţii mandatului imperativ.<br />
Acum, a mai apărut şi circul ăsta de prost gust cu referendumul "jos 500, sus 300" şi "parlamentul-garsonieră". Păi de ce ?<br />
Pare evident că în secunda întâi după introducerea "regionalizării" în Constituţie unele state europene şi nu numai vor înţelege asta [că tot nu ştiu ei prea bine limba română] ca pe o regionalizare cu competenţe politice. În secunda a doua se va întâmpla ceva contra spiritului legii fundamentale. Dar, vor participa cetăţenii la referendum ? Ei, aici e o mare bubă, fiindcă cei 7,4 milioane au înţeles că, ori votezi, ori nu votezi, rămâne coabitarea. Iar, cei cercetaţi pentru delictul de "entuziasm electoral" se uită de pe acum la Biblie în locul formularului electoral. Ceilalţi trebuie bine calculaţi pentru a fi stabilit pragul la vot. Deci, vor fi două referendumuri în aceeaşi zi, pentru economie. Se presupune că înfometaţii vor vota la primul referendum cu DA şi la al doilea cu NU. Se presupune că cei 7,4 vor vota la primul cu NU şi la al doilea cu DA. Şi că ei vor veni la vot ca să-şi demonstreze încă o dată ura neţărmurită faţă de preşedintele care, evident, în lupta cu sistemul ticăloşit şi preamulţii parlamentari nu are altă armă decât voinţa poporului. Se presupune că simpatizanţii poporului (deci, şi ai preşedintelui) vor vota la primul cu DA, iar la al doilea cu NU. Ăştia ar fi din mediul urban. Cei din mediul rural au votat şi în 2009 cu DA, deşi unele guri rele spun că au fost mobilizaţi la vot zicându-li-se că votează pentru primirea în ţară de fonduri europene. Desigur, ei vor vota la primul referendum cu DA şi la al doilea cu NU. Înţelegeţi cât este de complicat şi ce calcule matematice precise trebuie făcute ? Şi asta numai din vina unor partide care împreună au fost de acord să alcătuiască un algoritm perfid care să pună în faţa alegătorilor numai figuri noi, populare şi democratice, iar pe din dos să se infiltreze tot vechii caizi. Oare împreună sunt de acord să revizuiască Constituţia ? Eu zic că salvarea ar veni tot de la preşedintele nostru, care nu e tocmai un om rău. De cele mai multe ori le zice politicienilor care greşesc în faţă. Acum ca să nu mai facem atâtea calcule ar putea să renunţe la referendum. Cine vrea Constituţia revizuită merge şi votează, iar cine nu, nu ! Iar dacă nu se mai poate renunţa la referendum, atunci măcar să fie unul legat de iniţiativa de legiferare cetăţenească, ceea ce ar însemna mai multă democraţie participativă, directă. Şi asta chiar ne trebuie !<br />
Pănă la urmă, "eu cu cine votez" ?Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-72736323124214206562013-06-14T09:44:00.002-07:002013-06-14T09:47:39.231-07:00Lupta pentru existenţă a popoarelor<object class="BLOGGER-youtube-video" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0" data-thumbnail-src="http://img.youtube.com/vi/c54-0FT6U_k/0.jpg" height="266" width="320"><param name="movie" value="http://youtube.googleapis.com/v/c54-0FT6U_k&source=uds" /><param name="bgcolor" value="#FFFFFF" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><embed width="320" height="266" src="http://youtube.googleapis.com/v/c54-0FT6U_k&source=uds" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true"></embed></object><br />
Despre istoricul Ioan Ursu am aflat atunci când am descoperit una
dintre cărţile sale care însumează o culegere de articole politice
publicate în jurnalele şi revistele “Cultura Română”, “Românul”,
“Timpul”, “Orientul român”, “Universul”, “Gazeta Transilvaniei”,
“Luceafărul”, “Adevărul”. Istoric, membru titular al Academiei Române
din 1910, profesorul universitar Ioan Ursu s-a născut în comuna Caţa,
Braşov, în anul 1875, an în care bunele afaceri ale României cu Germania
erau puternic ameninţate din cauza situaţiei Căilor Ferate Române
aflate sub administraţie germană. Încercarea de răscumpărare măcar
parţială s-a izbit de opoziţia unor persoane influente din aristocraţia
germană, de asemenea mulţi mici burghezi care investiseră capital în
acţiunile CFR. În comună, astăzi poate fi vizitată casa memorială. A
decedat în 1925. Istoricul a fost o personalitate ce a a participat
activ la viața politică a ţării ca publicist. Desigur, până la moartea
sa, acesta a cunoscut pe viu istoria zbuciumată a Românei antebelice,
avatarurile şi metamorfozele elitelor politice în lupta pentru putere,
cazurile de imensă corupţie şi caraghioslâcul demagogic ieşit din
retorica dominării politice prin cuvinte. Cu siguranţă că la vârsta de
numai 21 de ani a cunoscut efectele guvernării Sturdza (al XXIV-lea
guvern) şi l-a auzit pe conservatorul Alexandru Lahovary reproşându-i
liberalului premier Dimitrie Sturdza trădarea idealului românesc din
Transilvania sub presiunea ministrului Austro-Ungariei la Bucureşti
care-i impusese un discurs străin (Ion MAMINA, Ion BULEI, Guverne şi
guvernanţi 1866-1916, p.92). “Când te vei fi îngenuncheat dumneata la
Iaşi sau la Bucureşti, noroiul va rămâne pe grumajii ţării şi nu numai
pe fruntea dumitale” i-ar fi spus Lahovary. Mari şi grele cuvinte, mare
şi dureros adevăr. Participarea la evenimente politice a prilejuit opera
de creaţie politică a unui istoric care şi-a depăşit condiţia
profesională devenind deodată eseist, filosof, strateg şi vizionar
politic.<br />
“Lupta pentru existenţă a popoarelor” este articolul publicat în
“Orientul român” de la Cluj, în 1 ianuarie 1913. Extinderea unei teorii
aplicabile la lumea animală, indivizi şi specii, înspre fenomenul
societal poate fi eronată sau validă, poate fi fapt de viaţă sau
experienţă spirituală, dar indiferent în care ungher ontologic o
încadrăm nu-i putem nega o valoare axiologică prin largile consecinţe
ipotetice. Ca un “prim motor” aristotelian identificat cu esenţa BINELUI
textul ne trimite la descripţii impregnate de limbaj social
(sociologic) şi metalimbaj de identitate culturală românească. Nu este
nimic anormal dacă gândim la o filiaţie spirituală de junime braşoveană
care emerge şi iradiază din Scheii Braşovului până la Caţa, paradisul
originar al istoricului. Desprindem ideea că lupta pentru existenţă a
popoarelor a primit încă din acele vremuri forma războiului economic şi
că formulele de rezistenţă sunt: spiritul de solidaritate şi asociere,
munca, energia, organizarea, idealul. De altfel, problema “idealului
naţional” figurează ca o tramă în discursurile şi articolele
istoricului. Din imaginarul transcendental care subzistă în ubicuitate,
idealul prefigurează viitorul incert şi defineşte mijloacele cele mai
potrivite de actualizare. Altfel spus, idealul devine prezent prin
acţiunea noastră şi chiar din această perspectivă lucrează ca un “prim
motor”, ca un BINE. Încheierea discursului rezonează cu tragicul, dar
pentru noi poate fi luată şi ca o profeţie neagră: ” E natural ca
popoarele [ce nu se înarmează pentru lupta de existenţă] să ajungă în
exploaterea pe toate terenurile a popoarelor care sunt la înălţimea
vremurilor în care trăiesc “.<br />
Noi avem un ideal politic, atâta numai că nu mai este manifest, iar
pseudo-personajele politice care ne repetă mecanic că am ales să intrăm
în Europa, deci trebuie să suportăm tot felul de efecte antinaţionale,
trebuie să gândească mai profund la un amănunt. Nu UE este idealul
nostru şi dacă am ales intrarea în UE, noi am făcut-o numai ca un mijloc
(instrument) pentru a ne actualiza după o vreme idealul naţional. Că
acel ideal naţional poate fi congruent cu construcţia europeană asta e
bine şi desigur pot fi acceptate sacrificii. Dar, dacă construcţia
europeană ne împiedică dezvoltarea naţională, atunci nu e bine … Nu e
bine, ne auziţi ?<br />
<a href="http://www.scribd.com/doc/147828827/Idealul-Nostru">http://www.scribd.com/doc/147828827/Idealul-Nostru</a><br />
<br />
(material preluat de pe blogul "Respect pentru Cluj", <a href="http://respectpentrucluj.wordpress.com/">http://respectpentrucluj.wordpress.com/</a>) Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-66170561609989611032013-06-07T06:09:00.000-07:002013-06-07T06:09:30.911-07:00Alo ! A citit cineva propunerile din ianuarie ale avocatului poporului ?Mi se pare ciudat că ne agităm cu atât de multe speculaţii despre nu ştiu ce lege reparatorie ce nu mai apare şi lege cu pensiile de serviciu pentru viitor, fără a citi şi ţine seama de propunerile Avocatului Poporului (Vax Populi, Vox Dei). Mai ales le recomand juriştilor rezervişti militari să le citească. De aici, rezultă un singur lucru clar. Că orice revizuire prin modificarea legii de recalculare cu efect reducerea pensiei militare nu mai mult de 50% este legală, deci permisă.Valul de decizii de revizuire care a modificat de curând condiţiile de muncă prin jocul celor doua HG-uri, adica HG 1294 si HGS 1019, nu este altceva decat aplicarea primului pas din propunerile respective. Vor urma, desigur, alte audituri, alte instituţii patriotice ce caută să salveze ţara de criză, alte hg-uri şi legi reparatorii, poate alte pacaleli grozave. Pentru că pana la 50% mai e ceva de luat. <br />
<br />
ROMÂNIA<br />AVOCATUL POPORULUI (<a href="http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=77&Itemid=108&lang=ro">http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=77&Itemid=108&lang=ro</a>)<br />RAPORT SPECIAL<br />privind consecinţele eliminării pensiilor de serviciu<br />Bucureşti, ianuarie 2013<br />I. SCOPUL RAPORTULUI SPECIAL<br />Printre drepturile fundamentale consacrate de Constituţie este şi dreptul la un nivel de trai decent, iar dreptul la pensie se poate constitui în garanţie specifică a acestui drept fundamental.<br />În situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, atât în ceea ce priveşte bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat, legiuitorul a stabilit o serie de măsuri în domeniul pensiilor, printre care se află şi cea privitoare la eliminarea pensiilor de serviciu.<br />În Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a Curţii Constituţionale, se arată că, potrivit Adresei înregistrate sub nr. 8.259 din 23 iunie 2010, transmisă de Guvern Curţii Constituţionale, cu privire la impactul bugetar al adoptării Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aşa cum a fost el stabilit de ministrul de resort, economia totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi este de 170.198.380 RON. Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de apărare şi ordine publică, se arată că recalcularea va viza 155.842 de pensii şi că prin operaţiunea realizată se vor obţine "economii rezultate din recalcularea pensiilor mari şi foarte mari (cele care depăşesc suma de 3.000 lei).<br />Stabilirea şi detalierea modului în care se realizează ocrotirea dreptului fundamental la pensie se realizează prin lege. Legea însă nu poate fi desprinsă de dimensiunea socială a statului, astfel că reglementările pe care le conţine trebuie să dea expresie acestui caracter social, îmbinând interesele individului cu cele generale ale societăţii. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României, România este stat social, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă o valoare supremă.<br />2<br />Problemele create ca urmare a eliminării pensiilor de serviciu îndreptăţesc pe deplin o analiză specială a acestora. Acest raport special îşi propune să evidenţieze problemele cu care se confruntă o categorie de persoane care, prin modificările legislative aduse sistemului de pensii, au devenit vulnerabile, respectiv foştii beneficiari ai unor categorii de pensii de serviciu şi în egală măsură, să semnaleze practica neunitară şi contradictorie atât a autorităţilor abilitate cu aplicarea legii cât şi a instanţelor judecătoreşti. Totodată, raportul îşi propune ca prin prin recomandările formulate, să contribuie la îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul pensiilor.<br />II. CADRUL LEGAL APLICABIL<br />În acest capitol vor fi prezentate prevederile legale care reglementează problematica abordată de raport, adică pensiile de serviciu.<br />Acte normative prin care au fost stabilite pensiile de serviciu<br />-<br />a) Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;<br />-<br />b) Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare (art. 29 si 52);<br />-<br />c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările şi completările ulterioare;<br />-<br />d) Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;<br />-<br />e) Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare (art. 68, art. 681 alin. (2) si art. 682-684);<br />3<br />-<br />f) Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008 (art. 49-51);<br />-<br />g) Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; art. 74-77, 80, 81 si 96);<br />-<br />h) Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007 (art. 43-52 si 54);<br />-<br />i) Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009 (art. 49 alin. (4) şi art. 51 alin. (2).<br />Prevederile legale privind dreptul la pensie de serviciu din aceste acte normative au fost abrogate prin Legea nr. 263/2010.<br />Acte normative prin care au fost eliminate pensiile de serviciu<br />-<br />Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;<br />-<br />Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;<br />-<br />Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;<br />-<br />Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;<br />-<br />Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;<br />-<br />Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată de Legea nr. 265/2011. 4<br />Prin Legea nr. 119/2010 şi prin ordonanţele de urgenţă mai sus menţionate a avut loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite în baza legilor anterioare, acestea devenind pensii integrate sistemului public de pensii.<br />Trebuie subliniat faptul că la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, iar Hotarârea Guvernului nr. 735/2010 fost abrogată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.<br />Anterior abrogării celor două hotărâri de Guvern, magistraţii Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucuresti au admis cererea Asociaţiei Pensionarilor din Serviciul Auxiliar din Instanţe şi Parchete de suspendare a aplicării Hotărârii de Guvern 737/2010, prin care se stabilea metodologia de calculare a pensiilor personalului auxiliar din justiţie. O hotărâre similară a fost luată de Curtea de Apel Cluj, cu privire la Hotarârea Guvernului nr. 735/2010, prin care a suspendat recalcularea pensiilor poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar. Printr-o altă sentinţă, aceeaşi curte de apel a dispus anularea în parte a dispoziţiilor Hotarârii Guvernului nr. 735/2010.<br />Categoriile de pensii de serviciu desfiinţate în prezent, prin efectul actelor nornative mai sus menţionate, sunt:<br />a) pensiile militare de stat;<br />b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;<br />c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;<br />d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;<br />e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;<br />f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;<br />g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;<br />Reglementări internaţionale cu incidenţă în domeniu<br />-<br />prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;<br />-<br />prevederile art. 17, art. 23 pct. 3 şi art. 25 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; 5<br />-<br />art. 1, art. 17 alin. (1), art. 25, art. 34 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) şi (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.<br />Notă<br />Reglementările legale care au condus la eliminarea pensiilor speciale au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în repetate rânduri, iar în urma exercitării acestui control, Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor atacate, cu următoarele excepţii:<br />Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 433 din data de 28 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie.<br />Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 309 din data de 9 mai 2012, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi.<br />Ca efect al acestor decizii, magistraţii şi consilierii Curţii de Conturi au păstrat pensiile de serviciu.<br />Modificările legislative au vizat doar cuantumul pensiei de serviciu la care beneficiarii acesteia erau îndrituiţi, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămânând în vigoare.<br />Caracterizarea pensiilor de serviciu<br />Potrivit statutelor speciale reglementate prin actele normative menţionate anterior şi care au rămas în vigoare, există o serie de condiţii specifice pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a dobândi calitatea de pensionar.<br />6<br />Dincolo de diferenţele date de statut, natura specială a pensiei de serviciu, generic privită, în raport cu pensia obţinută în sistemul general de pensionare, este dată de cele două componente ale sale, contributivă şi necontributivă, ultima reprezentând suplimentul financiar acordat de stat.<br />III. CAZUISTICĂ<br />În cadrul activităţii desfăşurate, instituţia Avocatul Poporului a primit numeroase plângeri din partea foştilor beneficiari ai diferitelor categorii de pensii speciale, formulate atât în nume propriu, cât şi prin asociaţiile profesionale constituite de aceştia.<br />Sesizările primite indică existenţa unei situaţii de nemulţumire la nivel naţional. Autorii acestor petiţii apreciază că textele legiferate sunt, din mai multe puncte de vedere, neconstituţionale, discriminatorii, vădit nelegale şi date cu încălcarea gravă a normelor obligatorii adoptate de Uniunea Europeană, cu nesocotirea jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie, precum şi a normelor de tehnică legislativă.<br />În unele petiţii s-a subliniat că invocarea aplicării stricte a principiului contributivităţii tuturor pensiilor de serviciu este contrazisă de menţinerea unora dintre acestea, ca atare şi de soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi al pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Astfel, s-a susţinut că pentru primele două aceste categorii, cuantumul pensiilor recalculate este egal cu cel al pensiei de serviciu şi chiar mai mare, deşi nu au plătit contribuţiile de asigurări sociale în perioada activă.<br />De asemenea, a fost criticat termenul de numai 20 de zile acordat pensionarilor vizaţi de Ordonanţa Guvernului nr. 59/2011, prevăzut de art.1 alin. (3), pentru depunerea dovezilor din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual. Prin comparaţie, termenul de revizuire pentru pensiile militarilor a fost de 12 luni.<br />Nu în ultimul rând, a fost criticată însăşi adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 59/2011, în sensul că scopul real al adoptării acesteia a fost acela de a limita în timp<br />7<br />efectele hotărârilor judecătoreşti privind deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 737/2010.<br />Un alt aspect reieşit din petiţii se referă la lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti de suspendare a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 sau de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu.<br />Faţă de aprecierile făcute, autorii petiţiei au solicitat ca Avocatul Poporului să facă demersurile necesare şi impuse de situaţia expusă, în virtutea atributelor conferite de Constituţie şi de Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a se pune capăt tratamentului abuziv şi discriminatoriu la care sunt supuse aceste categorii de pensionari.<br />Elementele desprinse din sesizările primite vizează, sintetic, următoarele aspecte:<br />-<br />verificarea constituţionalităţii Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.<br />-<br />modificarea şi completarea Legii nr. 119/2010, a Legii nr. 263/2010, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, în sensul de a se introduce o normă similară celei cuprinse în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. Potrivit acestui articol “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”<br />-<br />întocmirea unui raport despre gravele încălcări ale principiilor de drept create de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, mai precis al unicităţii şi egalităţii de tratament, şi inadvertenţele dintre aceste acte normative;<br />-<br />deficienţe în activitatea caselor de pensii de revizuire a pensiilor de serviciu şi de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti.<br />-<br />jurisprudenţa neunitară în materia recalculării pensiilor de serviciu. 8<br />IV. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA CASELOR DE PENSII ŞI JURISPRUDENŢA ÎN DOMENIUL REVIZUIRII PENSIILOR DE SERVICIU<br />Din analiza şi evaluarea aspectelor prezentate în Capitolul III al acestui raport, s-a conturat concluzia că, într-o măsură semnificativă, problemele referitoare la eliminarea pensiilor de serviciu sunt generate de dispoziţiile Legii nr. 119/2010, ale Legii nr. 263/2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.<br />Unele aspecte privesc practici administrative defectuoase şi practica judecătorească.<br />Principalele disfuncţionalităţi administrative semnalate în activitatea caselor de pensii vizează superficialitatea revizuirii pensiilor, în sensul neluării în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile salariale realizate şi contribuţiile la fondul de pensii, aceasta şi pe fondul termenelor scurte pentru revizuire şi a numărului mare de pensii supuse recalculării/revizuirii, dar şi tergiversarea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de revizuire a pensiilor şi s-au menţinut în plată pensiile de serviciu.<br />Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, practica judiciară internă s-a confruntat cu un număr mare de cauze, pronunţându-se soluţii atât în primă instanţă, cât şi în recurs. Reglementările legale succesive, adică cele două hotărâri de Guvern şi cele două ordonanţe de urgenţă, deja expuse, au sporit confuzia, au făcut ca numărul proceselor să crească şi au favorizat dezlegarea diferită a unor cauze similare sau chiar identice.<br />Cu titlu de exemplu, redăm situaţia membrilor Asociaţiei funcţionarilor publici parlamentari pensionari „LEGIFER”, reieşită din datele comunicate instituţiei Avocatul Poporului de asociaţie. Dintre cei 180 de membri, trei contestatari au fost repuşi în drepturi de Curtea de Apel Bucureşti, recunoscându-li-se în continuare natura juridică a pensiei de serviciu, altor trei contestatari instanţa le-a stabilit o pensie de serviciu diminuată cu 25%, iar celorlalţi 174 de contestatari li s-au respins cererile, deşi au depus contestaţii similare, motivate similar şi susţinute de aceiaşi avocaţi, fiind judecate de aceleaşi instanţe şi chiar de aceleaşi complete.<br />Cel puţin până la apariţia Deciziei nr. 29 din 12 decembrie 2011 cu privire la recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă 9<br />Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, în problematica litigioasă în discuţie s-a conturat opinia majoritară că măsurile dispuse în baza Legii nr. 119/2010 sunt nelegale, astfel că au fost admise contestaţiile şi au fost anulate deciziile de reclaculare a pensiilor.<br />Din datele furnizate de curţile de apel instituţiei Avocatul Poporului reies o serie de aspecte cu relevanţă în contextul prezentării jurisprudenţei în domeniul recalculării pensiilor de serviciu. Deşi aplicaţia ECRIS folosită de instanţe nu a permis evidenţierea distinctă a dosarelor având ca obiect recalculare, respectiv revizuire pensii de serviciu, astfel că nu a putut fi comunicat numărul acestor cauze, curţile de apel au încercat să transmită, în sinteză, situaţia acestor dosare.<br />Astfel, datele comunicate pun în evidenţă existenţa unei practici neunitare mai ales la nivelul tribunalelor ca instanţe de fond şi în măsură mult mai mică la nivelul curţilor de apel care, ca instanţe de recurs, în majoritatea cazurilor au pronunţat decizii de respingere a contestaţiilor.<br />Un aspect deosebit de important reliefat de curţile de apel îl reprezintă momentele care au marcat reconsiderarea jurisprudenţei în domeniul recalculării pensiilor de serviciu.<br />În acest sens, au fost evocate Decizia nr. 29/2011 pronunţată pe calea recursului în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Decizia de inadmisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11, prin care s-a constatat neîncălcarea de către statul roman a dispoziţiilor art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie, sub aspectul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010. După aceste decizii, majoritatea instanţelor judecătoreşti au respins contestaţiile împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor.<br />Dată fiind practica neunitară de la o instanţă la alta, de la un complet la altul, aşa cum deja am arătat, prin Decizia nr. 29/2011 pronunţată pe calea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat problematica reprezentată de stabilirea calităţii de „bun” sau de „interes patrimonial” a pensiilor de serviciu stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010, statuând că „...pensiile de serviciu, stabilite în<br />10<br />temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un interes patrimonial ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), cât şi a celei necontributive (care se suportă de la bugetul de stat).”<br />Înalta Curte a stabilit că prin efectul Legii nr. 119/2010, dreptul la pensie de serviciu al celor vizaţi a fost limitat cu sume diferite, ca urmare a suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat, iar limitele în care s-a realizat diminuarea pensiei constituie o circumstanţă importantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii din cauza dedusă judecăţii.<br />În aceeaşi decizie s-a arătat că sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea recursului în interesul legii şi la pronunţarea deciziei a fost analiza cerinţei privind existenţa “raportului rezonabil de proporţionalitate”, întrucât instanţele naţionale nu au făcut această analiză în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că instanţele nu au analizat riguros, în concret, proporţia reducerii acestui beneficiu social, circumstanţele particulare.<br />Aşadar, în practica judecătorească, s-a urmărit, în esenţă, cel puţin după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă măsurile respective erau proporţionale cu scopul urmărit - restabilirea echilibrului bugetar, evitând totodată înrăutăţirea situaţiei sociale -, verificându-se dacă, în speţele analizate, tratamentul aplicat reclamanţilor a făcut posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc. Astfel, s-a analizat ingerinţa statului în drepturile de pensie prin prisma primei fraze din primul alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, care consacră regula generală privind dreptul la respectarea bunurilor şi care implică din partea statelor obligaţia generală negativă de abţinere de la încălcarea acestui drept, adică sub aspectul legalităţii, servirii unei cauze de utilitate publică şi proporţionalităţii rezonabile.<br />Cu toate că practica judecătorească, în timp, a intrat într-un proces de unificare, situaţia celor care au contestat deciziile de recalculare şi de revizuire a pensiilor de serviciu nu s-a uniformizat, soluţiile diferite date de instanţe prin hotărâri judecătoreşti irevocabile continuând să menţină diferenţe semnificative de la un caz la altul. 11<br />Pentru înţelegerea corectă a situaţiei cu care s-au confruntat numeroşi foşti beneficiari ai pensiilor speciale pe fondul modificărilor legislative amintite, mai jos prezentăm o speţă relevantă, în opinia noastră, pentru multe alte cazuri.<br />C.G. a beneficiat de pensie specială în baza Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Conform Legii nr. 119/2010 şi a Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, pensia sa este recalculată de către casa teritorială de pensii, iar cuantumul acesteia este semnificativ diminuat.<br />C.G. a contestat în instanţă decizia de recalculare şi, în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, favorabile acestuia, casa de pensii a emis o altă decizie de recalculare prin care pensionarul era repus în drepturi.<br />Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, drepturile de pensie stabilite conform hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile au fost recalculate, iar casa de pensii a emis o nouă decizie, cu diminuarea cuantumului pensiei, ajungând-se iar la cuantumul primei recalculări.<br />Ultima decizie a casei de pensii a fost din nou contestată în instanţă şi, în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi de această dată a fost favorabilă pensionarului. Drept urmare, casa de pensii a emis o nouă decizie prin care petentul a fost iarăşi repus în drepturi, obţinând astfel o pensie în acelaşi cuantum ca cea stabilită în prima hotărâre judecătorească.<br />Aşadar, pensionarul a fost nevoit să treacă prin două procese, iar casa de pensii a emis nu mai puţin de patru decizii de recalculare/revizuire.<br />Prin acelaşi şir de procese, dar, în cele mai multe cazuri, fără soluţie favorabilă, au fost fost nevoiţi să treacă numeroşi pensionari, mulţi dintre ei fără să fie repuşi în drepturi cum s-a întâmplat în speţa prezentată, dată fiind practica judecătorească neunitară.<br />IV. ASPECTE LEGISLATIVE<br />Din analiza prevederilor Legii nr. 119/2010, ale Legii nr. 263/2010, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, din perspectiva aspectelor puse în discuţie în acest raport special, reies următoarele constatări:<br />12<br />Măsura recalculării pensiilor de serviciu satisface cerinţa de a fi legală, fiind prevăzută de o lege. De asemenea, în raport cu raţiunile socio-economice care au fundamentat diminuarea cuantumului pensiilor speciale, Legea nr. 119/2010 urmăreşte un scop legitim. Astfel, în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate ca obiective ale adoptării acestui act normativ atât diminuarea cheltuielilor bugetare şi instituirea unui regim egalitar de pensii având la bază principiul contributivităţii prin eliminarea inechităţilor existente în sistem, măsuri cu caracter excepţional determinate şi de situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă satul şi de necesitatea respectării angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale în situaţia crizei economice, cât şi de necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice.<br />În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, acestea conţin prevederi de natură tehnică, ce reglementează modalitatea concretă de revizuire a noilor pensii (foste speciale) pentru diferitele categorii de pensii supuse recalculării. Prin aceste două acte normative, legiuitorul delegat, potrivit motivării sale, a urmărit “instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor”.<br />Totuşi, se impune sublinierea că cele două ordonanţe de urgenţă, în ciuda terminologiei diferite utilizate, respectiv “revizuire” în loc de “recalculare”, reiau, în esenţă, prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 735/2010 şi ale Hotărârii Guvernului României nr. 737/2010. În practică, adoptarea acestor ordonanţe de urgenţă a sporit confuzia legislativă în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor de serviciu, a încărcat casele de pensii cu noi recalculări (revizuiri) şi a aglomerat instanţele de judecată în condiţiile în care pensionarii cu hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care li s-au menţinut pensiile de serviciu au fost nevoiţi să se adreseze, din nou, instanţelor de judecată pentru aceeaşi problemă. Că este aşa o demonstrează şi speţa prezentată anterior, în care pensia “recalculată” este aceeaşi cu pensia “revizuită”.<br />Legea nr. 263/2010, prin art. 196, în acord cu Legea nr. 119/2010, prevede explicit că la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, se abrogă prevederile referitoare la pensii cuprinse în actele normative care reglementează statutele celor care au beneficiat de astfel de pensii.<br />13<br />De asemenea, din bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, aşa cum am arătat, rezultă constituţionalitatea dispoziţiilor legale din actele normative mai sus menţionate, în raport cu mai multe texte constituţionale, precum art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 44, art. 47, art. 61 alin. (1), art. 69 alin. (1) din Constituţie şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi prevederi ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Socială Europeană revizuită. În acest sens amintim, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 661/2012, nr. 912/2012, nr. 60/2102, nr. 1264/2011, nr. 1359/2011, nr. 812/2012, nr. 704/2012, nr. 214/2012, nr. 221/2012, nr. 406/2012, nr. 4076/2012.<br />În ceea ce priveşte convenţionalitatea măsurii de transformare a pensiilor de serviciu în pensii bazate pe contribuţii de asigurări sociale de stat, o relevanţă deosebită o are Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11, pe care Curtea Constituţională o evocă în Decizia nr. 215/2012, arătând că “(…) un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie (…).<br />Amintim şi Hotărârea din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că reforma sistemului de pensii din România nu a avut loc cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, nu a 14<br />adus atingere părţii contributive a pensiei, iar diferenţele de tratament juridic instituite intră în marja de apreciere a statului.<br />Din cele mai sus expuse rezultă legalitatea, constituţionalitatea şi convenţionalitatea prevederilor legale care reglementează transformarea pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public, ceea ce reprezintă repere de care trebuie să se ţină seama într-o analiză a problematicii în cauză şi pe care, în mod firesc, nici acest raport nu îşi propune să le pună în discuţie.<br />Cu toate acestea, nu putem să nu observăm realele probleme care au apărut ca urmare a transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.<br />Aşa fiind, în cele ce urmează vom formula câteva observaţii prilejuite de analiza prevederilor legale în discuţie şi de aspectele reieşite din practica instituţiei Avocatul Poporului. Potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie sunt stabilite prin lege. Aşadar, legiuitorul poate stabili şi modifica condiţiile şi criteriile de calcul al pensiilor, inclusiv acordarea suplimentului de la bugetul de stat în unele cazuri.<br />Un prim aspect care se cuvine a fi adus în discuţie este acela referitor la concordanţa dintre scopul elaborării Legii nr. 119/2010 şi efectele acesteia. În expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate obiectivele adoptării acestui act normativ printre care se numără şi necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Pensia de serviciu, având două componente, contributivă şi necontributivă, a fost suportată atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetul statului.<br />În aceste condiţii, se naşte întrebarea în ce măsură eliminarea pensiilor de serviciu a servit la asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice din moment ce acest proces a însemnat eliminarea părţii necontributive suportate din bugetul de stat şi nicidecum din bugetul sistemului de pensii. Aceasta cu atât mai mult cu cât pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei.<br />Mai mult, potrivit execuţiilor bugetare publicate de Ministerul Finanţelor Publice, deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub 15<br />formă de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale, s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5 miliarde lei) în primele 11 luni din 2011, faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12,1067 miliarde lei.<br />În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală pentru bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi, Consiliul fiscal, căruia îi revine drept atribuţie şi „analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât şi înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie “Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor speciale anticipa conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 de mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30.4%).”<br />Dintr-o altă perspectivă, apreciem că reducerea pensiilor speciale nu s-a realizat cu asigurarea protecţiei aşteptărilor legitime a cetăţenilor cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii sociale şi nici menţinerea unui echilibru just între interesele generale şi cele individuale, astfel încât dimensiunea reducerii acestor pensii să nu devină o sarcină dificilă, în unele cazuri exorbitantă, cu caracter permanent, pentru cei vizaţi. Reamintim că eliminarea pensiilor de serviciu a însemnat o reducere drastică a veniturilor din pensii, în unele cazuri ajungându-se la o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Astfel, legiuitorul nu a adoptat o soluţie care să răspundă atât exigenţelor impuse de reformarea sistemului de pensii, cât şi intereselor individuale ale celor vizaţi de această diminuare, de pildă, reducerea parţială a părţii necontributive din pensie. O asemenea măsură răspunde şi exigenţelor reieşite din practica judecătorească deja menţionate.<br />În acest context, nu putem să nu evocăm situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist. Din datele privind procentul de diminuare a pensiilor acestei<br />16<br />categorii profesionale, puse la dispoziţie de Asociaţia Naţională a Aviatorilor Pensionari, reiese că din cei 1000 de membri, 144 au suferit o diminuare a pensiei de peste 90%, 461-peste 80%, 955-50% şi peste. Cea mai mică diminuare este de 40%. Aceeaşi asociaţie a arătat că, în speţe identice, soluţiile dispuse de instanţe au fost foarte diferite, respectiv revenirea în tot, în parte sau deloc la pensia anterioară.<br />Şi aceasta în ciuda condiţiilor speciale de muncă ale acestei categorii profesionale: grad ridicat de risc pe întreaga perioadă de activitate, suprasolicitare psihică şi nervoasă, stres, radiaţii şi radiaţii cosmice, imensa responsabilitate pentru viaţa pasagerilor, expunerea la boli profesionale - speranţa medie de viaţă extrem de scăzută, de numai 59 de ani, faţă de 70-77 de ani la celelalte categorii profesionale.<br />În virtutea plenitudinii sale de competenţă, legiuitorul a stabilit pensiile de serviciu, a adoptat un sistem de pensii bazat pe principiul contributivităţii, apoi a decis eliminarea pensiilor de serviciu pentru că nu aveau la bază contributivitatea.<br />Observăm însă că aplicarea strictă a principiului contributivităţii tuturor pensiilor, inclusiv pensiilor de serviciu, este contrazisă în unele situaţii, de pildă, în cazul indemnizaţiei sociale pentru pensionari reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009. Această indemnizaţie este formată dintr-o parte contributivă şi o parte suportată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, astfel încât, niciun pensionar să nu aibă o pensie sub un anumit cuantum, în momentul de faţă acest cuantum fiind stabilit la 350 lei, indiferent de cât a contribuit. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul total al beneficiarilor prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual - indemnizaţie socială), în trimestrul III al anului 2012, a fost de 605,5 mii persoane, din care, 421,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 9,0% din totalul pensionarilor din această categorie şi 183,9 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 30,2% din totalul acestora.<br />Un alt exemplu în acest sens, îl reprezintă pensiile agricultorilor pentru care statul a continuat să suporte aceeaşi parte necontributivă (art.1921 din Legea nr. 19/2000 şi art. 187 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010).<br />De asemenea, menţinerea unora dintre pensiile de serviciu ca atare şi soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale 17<br />funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor constituie un alt exemplu de stabilire a unor drepturi de asigurări sociale fără aplicarea strictă a principiului contributivităţii. De aici rezultă că în anumite situaţii, legiuitorul a înţeles să prevadă excepţii de la aplicarea strictă a principiului contributivităţii la stabilirea drepturilor de pensie, şi astfel să păstreze sau chiar să majoreze pensiile recalculate şi revizuite în contextul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.<br />Realitatea adoptării unor soluţii de reglementare care să protejeze drepturile de pensie în plată ale beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reiese şi din faptul că a fost necesară o rectificare bugetară pentru plata diferenţelor rezultate în urma procesului de revizuire a pensiilor acestora. Astfel, în motivarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 se arată că adoptarea acesteia a fost necesară “având în vedere asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferenţelor rezultate în urma procesului de revizuire a pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru păstrarea echilibrelor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar, (…)”.<br />O altă observaţie se referă la faptul că în cazul pensiilor speciale, legiuitorul nu a prevăzut menţinerea în plată a pensiei de serviciu existente ca măsură de protecţie a celor care, fără voia lor, urmau să suporte consecinţele recalculării pensiilor aflate în plată, deşi există precedent în acest sens în legislaţia asigurărilor sociale. Astfel, în art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. se prevedea că “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”<br />Acest text de lege din Legea nr. 19/2000 ar fi trebuit să li se aplice beneficiarilor pensiilor speciale, firesc, în virtutea faptului că art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevede că pensiile de serviciu, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Observăm însă că, în realitate, prevederile Legii nr. 19/2000 le-au fost aplicate selectiv.<br />În mod similar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prevedea la art. 6 alin. (2) că “În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj<br />18<br />determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.” Cu alte cuvinte, indexarea sau majorarea pensiei nu mai era posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată.<br />Nu în ultimul rând, având în vedere exigenţele privind respectarea principiului proporţionalităţii subliniate prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, considerăm că este necesară modificarea legislaţiei astfel încât aceasta să răspundă principiului proporţionalităţii între interesul general protejat şi cel particular lezat, în alte cuvinte, reducerea pensiei să nu afecteze esenţial condiţiile de viaţă ale pensionarilor. În acest context, amintim că în cauza Maggio şi alţii contra Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o reducere a pensiei cu mai puţin de 50% este rezonabilă şi proporţională, ceea ce înseamnă că, per a contrario, o reducere peste acest procent nu este rezonabilă şi nici proporţională.<br />Nu numai aspectele mai sus expuse care privesc, în esenţă, partea necontributivă a pensiilor speciale au creat nemulţumiri profunde şi dificultăţi, ci şi cele care se referă la partea contributivă a acestor pensii. Ne referim la însăşi metodologia de calcul, în concret, utilizată pentru revizuirea pensiilor speciale şi care este cea care determină, în final, cuantumul pensiei, reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată de Legea nr. 165/2011, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată de Legea nr. 109/2012.<br />Scopul declarat al celor două ordonanţe de urgenţă a fost instituirea unei etape de revizuire, din oficiu, a cuantumului pensiilor recalculate prin efectul Legii nr. 119/2010, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, urmărindu-se a se stabili în mod just şi echitabil drepturile de pensie. Conţinând norme tehnice, aceste acte normative reglementează stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite,<br />19<br />termenele de recalculare a pensiilor speciale ori de depunere a actelor doveditoare astfel încât persoanele vizate să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.<br />În realitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aplicabilă în următoarele cazuri: pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular; pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi (fără consilierii de conturi), prevede revizuirea pensiilor din oficiu şi la cererea pensionarilor într-un termen foarte scurt care nu a permis stabilirea pensiei contributive în mod just şi echitabil. Este de notorietate durata şi dificultatea obţinerii dovezilor care atestă veniturile salariale şi contribuţiile plătite într-o întreagă carieră profesională.<br />Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2011, “Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”, iar potrivit alin. (2), “Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.”<br />Prin comparaţie, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt mai favorabile. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, termenul de revizuire, din oficiu, în cazul pensiilor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat<br />20<br />salariul mediu brut pe economie a fost stabilit până cel târziu la 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.<br />Apreciem că prelungirea termenului în care persoanele vizate să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale ar putea contribui la stabilirea unui cuantum just al pensiei bazate pe contribuţii pentru toate persoanele vizate de recalcularea pensiilor de serviciu. În susţinerea acestui punct de vedere subliniem şi faptul că în cazul persoanelor ale căror pensii au fost recalculate în baza Legii nr. 119/2010, recalcularea pensiilor şi trecerea acestora la un nou mod de stabilire a pensiei a fost făcută din oficiu, fără a exista o cerere, astfel încât nu poate fi reţinută ca o culpă faptul că aceste persoane nu au depus la casa teritorială de pensii, din timp, dovezi exhaustive cu privire la veniturile relevante pentru stabilirea drepturilor de pensie în sistem contributiv.<br />Raportat la caracterul intempestiv al trecerii la un alt sistem de pensie, bazat pe alt mod de calcul, în condiţiile în care pentru stabilirea pensiei de serviciu nu era necesară probarea tuturor veniturilor salariale contributive din perioada activă, termenul de depunere a unor astfel de documente ar fi trebuit să fie semnificativ mai lung.<br />Aşa cum am arătat, problema recalculării, respectiv a revizuirii pensiilor speciale este în strânsă relaţie cu asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Gestionarea sistemului public de pensii reprezintă, într-adevăr, o provocare majoră, accentuată de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, care însă nu poate fi realizată cu şanse de reuşită prin reducerea unor categorii de pensii.<br />În acest context, devine stringentă reformarea acestui sistem pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în vederea creşterii calităţii vieţii pensionarilor, prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de pensii a mai multor piloni: sistemul public, sistemul din Pilonul II, în cadrul căruia o parte din contribuţiile sociale sunt administrate privat, deja reglementat prin Legea nr. 411/2004, republicată, sistemul de pensii private (Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative) şi sistemul de pensii ocupaţionale, astfel încât o persoană, după retragerea din activitate, să poată beneficia de mai multe venituri din mai multe sisteme. Dintre aceste sisteme, singurul care nu cunoaşte o reglementare legală este cel al pensiilor ocupaţionale.<br />Sistemul pensiilor ocupaţionale (pensia ocupaţională desemnează suma platită periodic, pe viaţă, dintr-un fond de pensii ocupaţionale, unui participant în mod suplimentar 21<br />şi distinct de cea furnizată de sistemul public), ar putea contribui la realizarea pe termen lung a sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia. Ne rezervăm dreptul de a considera că existenţa pensiilor ocupaţionale ar fi putut preveni sau cel puţin limita semnificativ efectele create prin recalcularea pensiilor speciale.<br />Din păcate, aşa cum am menţionat, nici în momentul de faţă nu este reglementat sistemul pensiilor ocupaţionale, deşi în 2011 a fost supus dezbaterii publice un proiect de lege în acest sens, iar în anul 2004 a fost adoptată Legea nr. 249 privind pensiile ocupaţionale, ulterior abrogată prin Legea nr. 204/2006.<br />Mai mult, reglementarea sistemului pensiilor ocupaţionale nu este un simplu deziderat, ci o obligaţie legală prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 193 din această lege, “Guvernul României trebuie să elaboreze şi să înainteze Parlamentului spre adoptare, până la sfârşitul anului 2010, proiectul Legii privind pensiile ocupaţionale.”<br />Sinteza raportului<br />Temeiul constituţional al prezentului raport special îl constituie art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.<br />Faţă de acest principiu, actul de recalculare a pensiilor de serviciu s-a efectuat prin abatere de la textul din Constituţie în următoarele aspecte:<br />Desfiinţarea pensiilor prevăzute în Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit, acela de pensie de serviciu; aceasta nu este diminuată temporar sau impozitată pe o perioadă nedefinită de timp, este pur şi simplu desfiinţată. Articolul din Constituţie se referă în cazul de faţă la dreptul la pensie de serviciu care dispare cu totul şi nu la dreptul la pensie din sistemul asigurărilor sociale de stat. Dreptul dobândit şi retras prin această lege este pensia de serviciu, şi nicidecum pensia din sistemul public de pensii pentru care s-a plătit contribuţie. Această premiză nu este reală întrucât pensia de serviciu şi pensia din sistemul public nu reprezintă un singur drept, astfel că în fapt, dreptul la pensie de serviciu a dispărut cu totul! 22<br />Aşa cum am arătat, până în prezent, categoria pensionarilor în cauză, mai puţin beneficiarii pensiilor militare, beneficiase de 2 drepturi: pensia de serviciu - un drept care includea alt drept, pensia din sistemul public de pensii, ambele obţinute prin efectul a două legi organice diferite. Cu alte cuvinte, dreptul la pensie de serviciu nu a fost restrâns, ci desfiinţat.<br />Măsura nu a fost aplicată în mod nediscriminatoriu, având în vedere menţinerea intactă a dreptului la pensie de serviciu în cazul magistraţilor şi al consilierilor de la Curtea de Conturi, iar în privinţa modului de calcul în cazul pensiilor militare s-a aplicat prin asimilarea forţată a acestora cu pensiile de tip contributiv, un algoritm diferit de calcul care în 80% din cazuri a condus la pensii recalculate în cuantum superior pensiilor de serviciu, în timp ce celelalte categorii de pensii de serviciu s-au diminuat cu procente între 20-90%.<br />Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor arată că în cazul unor drepturi cărora prin lege li s-a modificat modul de calcul, ele vor fi majorate dacă cuantumul aflat în plată este inferior celui rezultat pe noua formulă şi îşi vor păstra cuantumul din plată dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii formule. Este de notorietate pronunţarea Curţii Constituţionale în acest sens în cazul sesizărilor punctuale în cadrul procesului de recorelare a pensiilor din 2005.<br />Punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a relevat cu claritate discordanţa dintre scopul iniţial al legii, acela de a reduce cheltuielile cu pensiile regăsite în deficitul bugetului de stat consolidat şi rezultatele din execuţia bugetară a anului 2011: deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub forma de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5mld lei) în primele 11 luni faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12.1067 miliarde.<br />Fostele pensii de serviciu de tip militar, reprezentate de 158.000 de beneficiari dintr-un total de 170000 pensii de serviciu se plăteau integral din bugetul de stat prin bugetele ministerelor respective. Acum ele se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat, mărind deficitul acestuia şi degrevând bugetul de stat. Contribuţiile actualilor angajaţi militari compensează într-un procent foarte mic cheltuielile cu pensiile, în cuantum superior celui din 2010, urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.<br />În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală la bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici<br />23<br />parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi, Consiliul Fiscal căruia îi revine drept atribuţie şi “analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări atât înainte de aprobarea de către Guvern cât şi înainte de transmiterea la Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie: “Cu toate că iniţial exerciţiul bugetar de recalculare a pensiilor de serviciu anticipa conform calculelor Ministerului Muncii economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalcularii de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat în 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%).<br />Obiectivul acordării pensiilor doar în baza contributivităţii nu s-a putut respecta rămânând în plată încă astfel de prestaţii de tip pensie necontributivă întrucât categoriile magistraţilor, consilierilor de la Curtea de Conturi, persoanele cu stagii incomplete sau insuficiente faţă de un cuantum minim (pensia minim garantată, pensiile pentru agricultori) beneficiază în continuare de o plată necontributivă.<br />În CONCLUZIE, aplicarea legislaţiei de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituţie ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei.<br />V. PROPUNERI<br />Având în vedere deficienţele semnalate şi pornind de la multitudinea de sesizări la instituţia Avocatul Poporului ale celor cărora legislaţia de desfiinţare a pensiilor de serviciu le-a adus atingere, ţinând seama de miile de sesizări în instanţă, individuale sau de grup, soldate cu tot atâtea procese pe rol sau închise, ţinând seama de deciziile tribunalelor şi curţilor de apel neuniforme pe această temă unică şi că nici recursul în interesul legii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 12 decembrie 2011, nu a determinat o clarificare a soluţiilor de abordat, propunem:<br />24<br />Măsură tranzitorie<br />Pentru pensiile de serviciu stabilite în baza legislaţiei existente la apariţia Legii nr. 119/2010, revenirea la denumirea şi cuantumul pensiilor de serviciu anterioare promulgării Legii nr. 119/2010.<br />Partea din pensie platită de către bugetul de stat va fi impozitată pe principiul pierderii proporţionale (în concordanţă şi cu textul Constituţiei şi în concordanţă şi cu Recursul în interesul legii semnat de Procurorul General).<br />Impozitarea se va face cu un procent progresiv, pe tranşe, proporţional cu mărimea cuantumului contribuţiei statului. De exemplu, dacă partea din bugetul de stat este de 8000 lei, impozitul va fi de 4000 lei. La o sumă din bugetul de stat de 1000 lei, impozitul va fi de 200 lei. Intermediar, vor fi tranşe, în aşa fel încât împozitarea să fie cuprinsă între 20-50%. Bugetul de stat beneficiar al acestui impozit va contribui astfel cu o sumă mai mică la pensiile de serviciu. Drepturile de pensie de serviciu astfel revizuite nu se vor acorda retroactiv promulgării legislaţiei ţinând seama de dificultăţile bugetare. Pensiile de serviciu se vor acorda pe durata vieţii celor ce au beneficiat prin legislaţie de acest drept, cheltuielile bugetului de stat cu această destinaţie diminuându-se an de an.<br />Persoanele aparţinând categoriilor îndreptăţite la o pensie de serviciu aflate încă în activitate vor intra în sistemul de pensii ocupaţionale, ce va fi elaborat şi implementat cu celeritate. Această măsură ne va scuti de acuza retroactivităţii legii şi a continuării cauzelor în instanţe interne şi internaţionale. De pensii ocupaţionale pot beneficia şi alte categorii profesionale, conform legislaţiei ce se va elabora.<br />Faţă de aspectele legislative analizate, formulăm următoarele propuneri:<br />1. Propuneri privind Legea nr. 119/2010:<br />- Completarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 cu două noi alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:<br />“Alin. (4) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit dispoziţiilor prezentei legi nu poate reprezenta mai puţin de 50 % din cuantumul pensiilor aflate în plată.”<br />“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (4) se cuvin astfel de la data de 1 ianuarie 2011.”<br />2. Propuneri privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011:<br />- Completarea dispoziţiilor art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 cu două nouă alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:<br />25<br />26<br />“Alin. (4) Termenele de revizuire din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, precum şi termenul de revizuire, la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual, se prorogă până la data de 31 mai 2013.”<br />“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite la cererea pensionarului se cuvin astfel:<br />a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (4);<br />b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii teritorială peste termenul prevăzut alin. (4).”<br />3. Propuneri privind pensiile ocupaţionale<br />- Elaborarea şi adoptarea Legii privind pensiile ocupaţionale, astfel cum prevede art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în cel mai scurt timp.<br />- Legea pensiilor ocupaţionale să prevadă posibilitatea ca şi persoanele care au beneficiat de pensii speciale să adere la sistemul pensiilor ocupaţionale, în vederea suplimentării pensiei acordate de sistemul public cel puţin până la întregirea pensiei avute anterior recalculării, respectiv revizuirii prin Legea nr. 119/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-68221002366950840952013-06-07T01:00:00.001-07:002013-06-07T01:00:33.645-07:00Drumul spre noua ConstituţieTrebuie să recunosc că am reflectat îndelung la titlul acestui
crâmpei de gândire îndreptată către drepturile şi libertăţile noastre,
relaţia cu statul şi modul de întemeiere a statului. Iată că au trecut
peste 20 de ani de la evenimentele care au creeat posibilitatea
democratică a României şi, totuşi, nu pare că am atins idealul dorit.
Avem un stat care să fie instrumentul cetăţenilor, ne bucurăm în mod
real de drepturile democratice, este Constituţia corectă şi în acord cu
principiile dreptului şi creştine sunt întrebări care ar trebui să ne
frământe permanent, dacă dorim să generăm măcar condiţiile unui mediu
politic corect şi profitabil în sensul aducerii unui nivel de
prosperitate pentru toţi cetăţenii ţării. Din păcate, ceea ce se petrece
acum demonstrează o indiferenţă extinsă faţă de treburile publice ceea
ce a produs – în opinia mea – abdicarea de la principiul republican
(nu-i aşa că ne place să ne definim forma de guvernare ca o “republică”
?) de la acele “Res Publicae” (afaceri, interese, lucruri publice). Dar,
se uită, adeseori, primul principiu care derivă de aici: “Nici o lege
decât pentru interesul public”. Cunoaşterea Constituţiei, a structurii,
mecanismelor şi procedurilor statului de către fiecare persoană este
condiţia emergenţei activismului civic. Nu poţi critica şi schimba ceea
ce nu cunoşti. Din această perspectivă, se pare că postmodernismul prin
intermediul unei mass-media deturnate de la scopurile sale sociale
produce un tip special de “om nou”, dezinteresat şi lipsit de cunoştinţe
faţă de treburile publice, de afacerile cetăţii, dispus oricând să-şi
delege fără discernământ partea de putere unor persoane autointitulate
“clasă politică”. Nu e mai puţin adevărat că şi clasa politică se
încadrează la fel de bine în noua tipologie globalistă, ea în majoritate
părând a fi la fel de dezinteresată de treburile publice, în schimb
foarte interesată de buzunarul propriu. Bine ar fi să cad în capcana
neadevărului dat de falsa generalizare. Întâmplător, am descoperit la
anticariat un manual de liceu din 1935 al profesorului Dem. P. Toader
din Bucureşti. Nu am reuşit să adun nici un fel de informaţie despre
viaţa profesorului de drept şi economie politică, pentru că într-o
“bună” tradiţieaproape toate şcolile din România nu şi-au cercetat şi
afişat propria istorie în sensul prezentării muncii unor profesori.
Chiar şi acest lucru spune ceva, poate denumi un curent ideologic
“indiferentist” românesc, ce împiedică dezvoltarea firească fie ea
economică sau politică. Răsfoind acest manual am înţeles sau mi s-a
părut că înţeleg din ce cauză unele lucruri sunt nefireşti în democraţia
noastră. Lecturarea manualului a făcut să-mi revină în minte o mai
veche definiţie a politicii care spunea că “politica este arta prin care
facem să meargă bine economia”, evident şi prosperitatea noastră a
tuturor. Mi-aş permite să recomand citirea manualului, mai ales că
subiectul este legat de revizuirea actualei constituţii. Poate că
procedând, astfel, “Noua Constituţie” va fi o armă mai bună în mâna
cetăţeanului. Se va subînţelege, desigur, că aşa cum cultura este arma
de luptă şi apărare a omului împotriva efectelor nefaste ale naturii,
tot aşa statul de drept (Constituţia plus instituţiile) este mediul
care-l apără pe cetăţean de abuzuri, instaurând totodată justiţia
socială.
<br />
Sunt extrem de interesante şi utile introducerile istorice cu prezentarea Constituţiilor mai vechi. Mi s-a părut un capitol bun <strong>“Suveranitatea”. </strong>Acolo
vom întîlni ideea că “republica este recomandabilă ca formă de
guvernământ pentru statele ajunse la un grad înaintat de cultură, căci
numai ele sunt capabile să aleagă în fruntea lor persoanele cele mai
bine pregătite pentru supremele demnităţi”. Iată că într-o republică
salvarea vine de la cultură. Interesant este şi <strong>“Principiul separării puterilor”. </strong>Aici,
autorul ne vorbeşte despre separarea absolută, sistem american “dar
care nu este acceptabilă, deoarece organele lucrând fără nici o legătură
între ele ajung de se sabotează, fiecare tinzând să subjuge pe
celelalte, astfel încât statul are de suferit”. Eu zic că şi cetăţeanul.
Aici, vom înţelege că “puterea executivă face regulamentele de aplicare
a legilor”. Instituţia asumării şi legiferării de către executiv
viciază principiile politice. Subcapitolul <strong>“Colaborarea puterilor” </strong>ne arată cum se pot controla reciproc puterile. <strong>“Puterea legiuitoare-reprezentaţiunea naţională” </strong>ne
explică din ce cauză este superior un sistem bicameral. Partea de drept
administrativ atinge şi problema contenciosului administrativ care
trebuie să fie unica instanţă ce judecă actele de autoritate luaate
abuziv împotriva cetăţeanului. Mă întreb dat fiind că există o lege
generală a contenciosului administrativ cum de s-a permis prin lege
specială (L 263/2010) o altă jurisdicţie decât cea legală. Aceasta arată
în fapt că lumea formelor fără fond continuă să existe în ţara noastră,
că există forma contencios fără fondul contenciosului şi că prin
diferite tertipuri autoritatea publică se poate sustrage controlului
judecătoresc. Mai găsesc undeva <strong>“Domeniul public şi privat” </strong>unde
ni se explică că bunurile din domeniul public sunt inalienabile şi
imprescriptibile. Cîte afaceri nu s-au făcut la noi şi aiurea pe baza
unei legi care permite trecerea domeniului public în cel privat însoţit
de consecinţele că a devenit alienabil şi prescriptibil. Mi s-a părut
interesantă şi ideea “Consiliului legislativ”. Instituţiile
“pretorului” şi “notarului” erau formidabile, deoarece nu lăsau loc
prostiei şi abuzurilor în administraţia locală rurală. Poate că
viitoarele regiuni ar putea prinde câte ceva de aici. Am înţeles că
sistemele de recrutăre a magistraţilor sunt toate cu imperfecţiuni şi
trebuie căutate forme mai bune. Şi multe altele. Dar, evident manualul
trebuie citit şi recitit din scoarţă-n scoarţă până la înţelegere.<br />
Autorul manualului exemplifică şi clarifică cu Constituţie din 1923.
Găsesc că unele lucruri erau bune acolo. Închei cu convingerea că dacă
un elev din ultimul an de liceu de la începutul deceniului al patrulea
din secolul trecut putea fi format de şcoală ca un cunoscător al
treburilor publice, cu atât mai mult se va putea forma un utilizator de
“facebook” din zilele noastre.<br />
Drumul către revizuirea Constituţiei actuale trebuie să înceapă cu înţelegerea mecanismelor şi procedurilor statului, deci cunoştinţe minime de drept constituţional şi administrativ. După aceea, în mod conştient şi înţelept trebuie votată sau nu o formă sau alta pentru o nouă Constituţie. Sper că materialul prezentat va fi folositor rezerviştilor militari pentru a delibera şi decide în cunoştinţă de cauză.<br />
Emil Pop <br />
<a href="http://www.scribd.com/doc/146248998/Drept-Constitutional-si-Administrativ">http://www.scribd.com/doc/146248998/Drept-Constitutional-si-Administrativ</a>Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-90716996272192160562013-05-23T22:51:00.002-07:002013-05-23T22:51:53.855-07:00New Public Management<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
table.MsoTableGrid
{mso-style-name:"Table Grid";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-unhide:no;
border:solid windowtext 1.0pt;
mso-border-alt:solid windowtext .5pt;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-border-insideh:.5pt solid windowtext;
mso-border-insidev:.5pt solid windowtext;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman","serif";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">E de spus, că cel
mai recent curent. de idei care priveşte schimbarea socială dintr-o perspectivă
reformistă a statului este constituit din „new public management”, altfel zis
filosofia managerială utilizată de guvernele ţărilor occidentale începând cu
anii 1980. Elementul esenţial al doctrinei urmăreşte <u>modernizarea sectorului
public</u>, expresie de-a dreptul magică dacă e să luăm în considerare faptul
performării unei semnificaţii verbale într-o acţiune susţinută pentru
modificarea fizionomiei statului clasic. Nu este cazul, aici, să avansăm în
dezbateri academice şi complicate. De altfel, nici nu ar fi posibil, întrucât
conceptul „noului management al sectorului public” şi-a anunţat deja sfârşitul
o dată cu puternica mişcare critică conceptualizată de o parte a şcolii
economice londoneze începând cu 2006. Mişcarea reformistă a statelor
occidentale începe cu percepţia şi negarea mai vechiului model admirabil
conceptualizat prin definirea statului (guvernării) nereformate ca organizaţii
inteligibile, funcţionale, uniforme şi ierarhic organizate conduse de lideri
puternici şi democratic responsabili şi ocupate de funcţionari competenţi şi
neutri care livrează servicii publice cetăţenilor (Ostrom, 1973). Aceeaşi
mişcare porneşte de la definirea variabilelor sectorului public care în
opoziţie cu cel privat sunt: 1) gradul ridicat de risc faţă de piaţa
financiară, recurgerea frecventă la credite; 2) constrângeri formale şi legale,
curţi judiciare, legislaţie, ierarhie de putere; 3) este subiect al
influenţelor politice; 4) este frecvent supus coerciţiei, statul monopolizează
şi cenzurează; 5) reactivitatea extinsă la impact; 6) subiect al supravegherii
publice; 7) complexitatea obiectivelor, procedurilor de evaluare şi luare a
deciziei; 8) relaţii de autoritate şi manageri cu roluri derivate din acestea;
9) o anumită performaţă organizaţională; 10) procese şi structuri de stimulare
(motivare); 11) o anume implicare a caracteristicilor personale ale angajaţilor
în activitatea de muncă. (Boston, 1996). Deşi oarecum principală, totuşi,
abordarea modernizării sectorului<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>rămâne
numai un element din această interesantă paradigmă care încearcă să pună sub
semnul identităţii şi să transforme statul într-o întreprindere economică
publică, aşezându-l pe principiile manageriale respective. Celălalt factor
important considerat analogic unităţilor economice este constituit din
condiţiile generării bunei guvernări, anume valorile internalizate şi puse în
operă de aparatul de stat. Sociologizarea valorilor respective a condus la
posibilitatea concretizării acestora cu numele generic de „valori ale unei
forme democratice de guvernare” în următoarele: 1) viziunea: buna guvernare
democrată este aceea care împărtăşeşte aspiraţiile populare, care utilizează în
documente şi fapt expresia „Noi poporul ...”; 2) libertatea: deşi înţeleasă în
forme variate, astăzi este acceptată ideea libertăţii faţă de coerciţia abuzivă
a guvernului şi libertatea de a te bucura şi exercita drepturile universale ale
cetăţeanului; 3) egalitatea: ingredient absolut necesar unei democraţii şi
această stare societală<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>este pasibilă
interpretărilor; astăzi, privind egalitatea, două curente mai importate îşi
dispută superioritatea sau ajung pacific la convergenţă; astfel, sunt: a)
egalitatea ca oportunităţi egale, adică dreptul de a-ţi urma calea vieţii în
libertate şi fericire şi accesul egal la toate condiţiile oferite de stat
pentru a atinge succesul personal; şi b) egalitatea în rezultatul condiţiilor
de viaţă, adică paritate economică şi bogăţie nivelată;<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>4) stabilitatea: este o caracteristică de
proces legată predictibilitatea influenţelor economice ale sistemului politic
şi de constanţa secvenţelor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>acţionale
benefice; mai înseamnă concentrarea întregii activităţi guvernamentale pe
stabilirea de reguli întemeiate pe drept, convingerea cetăţenilor despre
legitimitatea acestora şi aplicarea lor fermă, continuă şi fără părtinire; 5) respectul
mutual: este un principiu democratic de bază aşezat pe ideea că „majoritatea
conduce respectând totodată punctele de vedere ale minorităţii”; aceasta mai
înseamnă şi că aspiraţiile şi credinţele majorităţii şi minorităţii trebuie
metamorfozate în decizii de stat, ci nu aplicate reguli de putere, forţă şi
opresiune; 6) consensul: care semnifică dialog şi negociere din partea statului
cu naţiunea politică; vocile tuturor cetăţenilor trebuie luate în considerare
pentru decizii care afectează întreaga comunitate; în toate aceste cazuri înaintea
unei decizii luate de un guvern „reprezentativ” în contul cetăţenilor, ultimii
trebuie consultaţi şi în mod obligatoriu ţinut seama de voinţa lor; 7)
participare colaborativă: toate democraţiile actuale au îmbrăţişat forma de
participare colaborativă cu statul prin adoptarea delegării prin vot a unei
puteri reprezentative; aceasta nu exclude, totuşi, şi alte forme de colaborare
cu statul prin intermediul unor structuri cetăţeneşti: instituţia juraţilor,
organizări pentru comunicare, gărzi naţionale etc.; 8) orientarea spre viitor:
este calitatea deciziei guvernamentale de a prognostica factorii posibili
negativi şi de a elabora decizii cu impact pozitiv şi pentru viitor. (Watson</span>&<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Martin, 2003).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Analiza
variabilelor de structură ale sectorului public în conjuncţie cu cerinţele
manageriale izvorîte din teoriile pieţei împreună au dus la amplificarea
cercetărilor de operaţionalizare a conceptelor utilizate de doctrina „noului
management public”. Pentru atingerea soluţiilor optime eforturile de
concretizare s-au efectuat în contrast cu mai vechea doctrină a „aplicării
guvernării”, în consecinţă s-au realizat tabele sintetizatoare şi comparative
între cele două abordări de conducere administrativă. Astfel, Ewalt (2001) adaptează
o mai veche sinteză (Barzelay, 1992) din care ar rezulta în principal
următoarele caracteristici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-collapse: collapse; border: none; margin-left: 5.4pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-padding-alt: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-yfti-tbllook: 480;">
<tbody>
<tr style="mso-yfti-firstrow: yes; mso-yfti-irow: 0;">
<td colspan="3" style="border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 414.0pt;" valign="top" width="552">
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; tab-stops: 111.0pt; text-align: center; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 14.0pt;">Conceptele utilizate</span></b></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 1;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Aplicarea
guvernării</b></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Noul management
public</b></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Relevanţa
implementării NMP</b></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 2;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; tab-stops: center 65.6pt; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Interesul public<span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Valorile cetăţenilor</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Cadrul normative este înlocuit de o abordare
pragmatică</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 3;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Eficienţă şi echitate</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Calitate şi valoare</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Aşteptările categoriilor de cetăţeni trebuie
satisfăcute; nu este obligatoriu ca tratamentul populaţiei să fie făcut
uniform.</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 4;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Administrare</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Producţie</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Funcţiile de supraveghere sunt înlocuite de un regim
de competiţie de piaţă.</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 5;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Control</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Cîştigarea aderenţei la
norme</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Produce schimbare culturală pozitivă, intensifică
cererile de comunicare</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 6;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Specificarea funcţiilor, autorităţilor şi
structurilor </span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Identificarea obiectivelor, clienţilor, serviciilor
şi a rezultatelor </span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Stimulentele înlocuiesc sancţiunile</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 7;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Justificarea costurilor</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Furnizarea valorii</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Finanţarea este legată de performanţă</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 8;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Întărirea răspunderii</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Clădirea
responsabilităţii</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Apare competiţia care micşorează necesitatea aplicării
sancţiunilor</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 9;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Respectarea regulilor şi a procedurilor</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Identificarea şi rezolvarea problemelor; continua
îmbunătăţire a procesului administrativ</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 10.0pt;">Apar parteneriate-sistem cu
funcţie de autoreglare mai puternică </span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 10;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Operează centralizat prin sisteme de control
administrative</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Controlul central este
separat de serviciile publice</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Înlocuieşte ierarhia cu niveluri descentralizate
care produc servicii superioare</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 11;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Amplifică posibilitatea decizională a consumatorului</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Creşte competiţia, deci calitatea serviciilor publice</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 12;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Dezvoltă stimulentele</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Contracarează consecinţele negative ale incertului</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 13;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Măsoară şi analizează rezultatele</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">E centrat pe rezultate serviciilor pentru client, nu
pe process în sine</span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 14; mso-yfti-lastrow: yes;">
<td style="border-top: none; border: solid windowtext 1.0pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 136.65pt;" valign="top" width="182">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 142.1pt;" valign="top" width="189">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Amplifică “retroacţiunea inversă”</span></div>
</td>
<td style="border-bottom: solid windowtext 1.0pt; border-left: none; border-right: solid windowtext 1.0pt; border-top: none; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .5pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .5pt; padding: 0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; width: 135.25pt;" valign="top" width="180">
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-size: 10.0pt;">Micşorează complexitatea sistemului reducând timpul
de furnizare a serviciilor publice.</span></div>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: center; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cu ultimele informaţii din tabel postulăm că</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> este reformă autentică atunci când statul ia măsuri pentru a micşora
riscurile sectorului public faţă de piaţa de capital şi pentru a nu recurge la
credite. Atunci când constrângerile formale impuse prin reguli sunt stabilite
în raport cu valorile şi aspiraţiile cetăţenilor. Când sectorul public este
dependent doar de funcţionari competenţi, ci nu de politic. Când nu este în
permanenţă supus monopolului şi cenzurii de stat. Când i se crează o
reactivitate mai redusă la impact. Când este întărită supravegherea publică
asupra statului. Când sunt adoptate metode decizionale adecvate care transformă
complexitatea sistemului public în soluţii clare şi benefice cetăţeanului. Când
relaţiile de autoritate sunt centrate pe rezolvarea problemelor. Când
performanţa organizaţională a statului creşte. Când funcţionarii publici sunt
motivaţi şi stimulaţi pentru creşterea competitivităţii. Când caracteristicile
de personalitate ale funcţionarilor publici nu sunt implicate în sistem, astfel
sistemul funcţionează după reguli, nu după capricii şi arbitrar. Altele de aceiaşi manieră pot fi deduse de cititor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ne-ar bucura ca acest material să fie măcar în parte însuşit de partenerii de la guvernare ai SCMD.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Emil Pop </span>
</div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-49029241144399834832013-05-23T22:30:00.002-07:002013-05-23T22:38:50.873-07:00istoria sindicalismului, curente şi doctrine <!--[if !mso]>
<style>
v\:* {behavior:url(#default#VML);}
o\:* {behavior:url(#default#VML);}
w\:* {behavior:url(#default#VML);}
.shape {behavior:url(#default#VML);}
</style>
<![endif]--><br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman","serif";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<h2>
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></h2>
<h3>
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">însemnări istorice</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mişcarea sindicală apare în contextul dezvoltării opoziţiilor puternice
între patroni şi muncitori, generându-se astfel lupta de clasă între alianţe
patronale şi sindicate profesionale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sindicalismul este mişcarea socială care urmăreşte reunirea tuturor
muncitorilor în organizaţii numite “sindicate”, cu scopul de apărare a
intereselor comune de importanţă: creşterea salariilor, îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă, scăderea timpului de lucru, lupta împotriva concedierii
şi multe altele. Tot cu termenul de sindicalism mai este denumită şi acţiunea
militantă prin care este urmărită realizarea scopurilor sindicale propuse. În
sensul cel mai comun şi acceptat termenul sindicalism se utilizează pentru
sindicatele de salariaţi şi într-o mai mică mai mică măsură organizaţiilor
sindicale, chiar dacă în esenţă sunt identice. În unele ţări, termenul
desemnează organizaţiile patronale. Mişcarea sindicală s-a născut în Europa cam
pe la 1880. Astfel, în Franţa, legea Waldeck-Rousseau a autorizat crearea
sindicatelor în anul 1884, în Anglia în 1871, deşi sindicatele apăruseră şi
acţionau ilegal încă din 1838, în Germania apar la 1878. În cei aproximativ 130
de ani de mişcare europeană sindicală de la debuturi rezultatele pot fi văzute
în respectul acordat muncitorilor şi în standardele ridicate dacă nu măcar
decente de viaţă ale acestora.</span></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">curente
şi doctrine sindicale</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mişcările sindicale au fost clasificate după natura activităţii acestora în
sindicalism de acompaniere a patronilor (social-democrat, de co-gestiune),
sindicalism de contestare şi sindicalism revoluţionar.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sindicalismul „galben” </span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sindicalismul
„laşilor” </b>este curentul sindical care-şi extrage numele de la culoarea
galbenă sau palidă a fricoşilor. Este o mişcare sindicală care nu recurge la
greve şi care presupune că lupta între clasele sociale poate fi înlocuită prin
colaborarea claselor unite în marea familie a muncii printr-o inseparabilă
comunitate de interese. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sindicalismul reformist </span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">este mişcarea sindicală care încearcă
obţinerea unor avantaje pentru muncitori prin <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">dialogul</b> purtat între sindicat şi patronat. Se înscrie în categoria
doctrinei leneşe şi slabe de acompaniere a intereselor patronilor şi denumirea
de “reformist” este puternic contestată de celelalte mişcări sindicale fiind
percepută ca o confiscare a unei teme de comunicare sindicale, în ideea că
toate celelalte mişcari nu fac sau nu se zbat pentru reforme sociale. Activează
în principal prin discuţii cu patronii, dialog şi foarte rar prin grevă sau
mijloace mai dure. Caută să adune un număr impresionant de aderenţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sindicalismul de afacere </span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">este mişcarea sindicală care vizează unic
interesele economice ale membrilor sindicatului. Acesta preconizează negocierea
contractului de muncă cu clauze avantajoase pentru membrii de sindicat cum ar
fi asigurări, clinici medicale, activităţi sociale exclusive, discount-uri
pentru membrii de sindicat etc. O variană a sindicalismului de afacere a fost
“gomperismul”, după numele celui care i-a dat naştere, cu particularitatea
recurgerii la greve şi exercitării unui monopol pe forţa de muncă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sindicalismul de luptă</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> este doctrina sindicală care îşi
întemeiază centrul practicii sindicale pe acţiuni de toate formele şi care
afirmă prevalenţa mobilizării sindicale ca mijlocul de excelenţă pentru
realizarea progresului social. Fără a exclude negocierea, organizaţiile care
practică acest tip de luptă sunt de acord că succesul în revendicări nu poate
fi obţinut înainte de construirea unui raport de forţe favorabil muncitorilor. </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Acest curent sindical este partizanul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">grevei generale</b> şi se opune
sindicalismului reformist</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sindicalismul de
transformare socială </span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">este
o abordare sindicală care înţelege să nu-şi limiteze interesele doar la membrii
săi şi la domeniul profesional de care aparţine, ci să ia în considerare
contextul general al societăţii şi consecinţele acestuia asupra muncitorilor.
Această doctrină îşi concepe acţiunile într-o manieră transversală şi proclamă
necesitatea de a se bate împotriva organizării societale actuale a muncii,
considerată fiind ierarhică, parcelară şi alienată. Printre acţiunile sale pot
fi presupuse şi diferite forme de educare socială.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sindicalismul revoluţionar</span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">sindicalismul
de acţiune directă </b>practicat mai ales între anii 1895-1920 în ţările
puternic industrializate proclamă mai vechiul principiu că “emanciparea
muncitorilor trebuie să fie opera lor înşile” (Karl Marx-1864). De aici,
rezultă mijloacele de luptă sindicală încărcate de acţiune directă şi
combativitate.</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Anarhosindicalismul</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> este mişcarea sindicală bazată pe
principiile de funcţionare a anarhismului în genere: autogestiune, democraţie
directă, mandatată, aleşi temporar şi revocabili etc. Mişcarea refuză
partidele, asociaţiilesau grupurile corporatiste. Doctrina anarhosindicalistă
creează o structură unde lupta se poartă după decizia liber exprimată a
membrilor de sindicat, iar nu după directive ierarhice primite de la vreun
birou politic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sindicalismul ecologic</span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> provine din mişcarea filozofică a
“verzilor” </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">sau se împrumută
de la micările pentru un comerţ echitabil. Este asemănător sindicalismului de
acţiune directă. Pretinde că rejectează orice ideologie şi nu ia în seamă decât
formarea, certificarea şi controlul aşa zisului “capital util” pentru un comerţ
echitabil. Pune accentul pe conştiinţa ecologică, normele de mediu, sănătatea
ecologică şi a mediului ambiental uman. Scoate în valoare capitalul natural şi
capitalul uman. Susţine activităţi productive manuale, lucrări în lemn,
cercetăşia. Procedează la forme de luptă înrudite cu acelea ale mişcărilor verzi
şi are ca o formă de luptă predilectă „democraţia în locuri publice”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sindicalismul creştin</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> a apărut la sfârşitul secolului al
XIX-lea sub impulsul Bisericii catolice, în scopul de a nu lăsa socialismului
monopolul organizării mişcărilor muncitoreşti. Este o cale de mijloc între
marxism şi liberalism şi, în anumite cazuri, nu mai păstrează nici o legătură
cu religia. S-au autodefinit ca luptând împotriva comunismului.</span></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">forme
de luptă sindicale</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Lupta sindicală îmbracă forme diverse printre care pot fi enumerate
următoarele:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 18.0pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Protestul
verbal, un mijloc de luptă foarte frecvent datorită uşurinţei cu care poate fi
pus în aplicare;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Petiţia;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Încetarea
lucrului pe o durată scurtă de numai câteva ore;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Încetarea
lucrului alternativ pe grupuri, echipe, secţii de muncitori;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Încetinirea
producţiei prin adoptarea unui comportament de lucru mai puţin productiv; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
de zel, este o formă amplificată a adoptării unui comportament de lucru mai
puţin productive;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
limitată, este o încetare a lucrului pentru o durată restrânsă în timp;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
nelimitată, este încetarea lucrului până când nu este rezolvată cererea
acestora;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Pichetul
de grevă, este format din grevişti voluntari care îi împiedică pe non-grevişti
să meargă la grevă;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
cu ocupare, este o formă de grevă în care non-greviştii sunt evacuaţi, locul de
muncă este ocupat, pentru a nu permite proprietarilor să aducă alţi muncitori,
iar uneori sunt preluate materialul şi logistica, în funcţie de nevoile
muncitorilor; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Lupta
“intra muros”, se duce în interiorul limitelor înreprinderii, delegaţii
grevişti hotăresc formele concrete;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Lupta
“extra muros”, este o luptă exteriorizată pentru invadarea şi ocuparea unei
clădiri, birou, administraţii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Manifestaţie
în oraş, adunare, marş, staţionare în loc public, toate pentru protest;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Manifestaţie
naţională;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Manifestaţie
internaţională;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Discreditare
legitimă, aducerea la cunoştinţa publicului a adevărului despre o situaţie de
fapt, despre calităţile reale ale unui produs</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Diseminare
de informaţii legitime</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sabotaj,
veche metodă de luptă care nu se mai întrebuinţează în prezent</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Reaproprierea
producţiei, muncitorii îşi însuşesc produsele întreprinderii</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Vânzarea
sălbatică : este o formă de vânzare pe domeniul public, nu prin lanţurile de
distribuţie utilizate de firmă ; în felul acesta greviştii adună bani de
supravieţuire ;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Producţia
sălbatică, greviştii îşi intensifică munca cu scopul determinării scăderii
preţurilor produselor lor pe piaţă</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Boicotul,
o campanie împotriva cumpărării produselor de la o întreprindere sau contra
utilizării serviciilor unei firme</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Nesupunerea
civilă, refuzul de a se supune legilor şi regulilor impuse de stat precum şi
recurgerea la acţiuni de apărare împotriva statului ;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
generală intersectorială, la nivel regional, naţional şi internaţional ;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
generală insurecţională, o formă de luptă a muncitorilor înarmaţi împotriva
ferocilor capitalişti ;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Greva
generală cu exproprierea bunurilor întreprinderii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Denun</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ţarea, formă de luptă prin care sunt
prezentate opiniei publice acţiunile fără beneficiu pentru mişcarea sindicală
(aici poate intra denunţarea sindicatelor de acompaniament, denunţarea
direcţiilor indicale care refuză participarea la grevă, denunţarea acordurilor
patronat-sindicate care concurează la menţinerea stării de fapt sau şi mai rău
la regresia socială); </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Lupta
împotriva birocraţiei sindicale (birocraţia sindicală fiind constituită din
conducătorii mişcării sindicale care folosesc sindicatul pentru interesele lor
personale)</span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"></span></div>
<h3>
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">forme de luptă ale puterii
capitaliste împotriva mişcărilor sindicale</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În lupta împotriva mişcărilor sindicale, puterea face dovada unei
versatilităţi deosebite aplicând procedee diversificate directe şi indirecte. Principiul
fals de care se foloseşte puterea urmăreşte prescripţiile dictonului „Cine nu
este cu noi este împotriva noastră !”. Astfel, puterea poate recurge la următoarele:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">a) Metode moi</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">dezbinarea,
procedeu prin care se caută a se induce ideea intereselor diferite pentru
organizaţiile sindicale;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">izolarea,
procedeu prin care se urmăreşte restrângerea capacităţii de acţiune sincronă,
în timp şi/sau spaţiu;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">dispersarea,
procedeu prin care se urmăreşte eliminarea concentrării spaţiale a mişcării de
protest,</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">înşelarea,
procedeu prin care sindicatul este convins să accepte o soluţie contrară
intereselor muncitorilor,</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">temporizarea,
procedeu prin care se caută întârzierea declanşării acţinilor sindicale până la
survenirea unor conjuncturi favorabile puterii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">împiedicarea
(stânjenirea), este un procedeu prin care puterea produce defecţiuni în buna
funcţionare a acţiunilor sindicale de protest;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">provocarea,
acţiune prin care sindicatul este obligat să ia o măsură neconformă cu legile,
normele morale ale societăţii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">spargerea,
acţiune folosită preponderent în cazul grevelor prin care se încearcă aducerea
altor muncitori şi înlocuirea greviştilor cu aceştia;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">slăbirea,
procedeu prin care se urmăreşte inhibarea şi demotivarea muncitorilor dintr-o
întreprindere pentru a-şi crea sindicat;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">intimidarea,
realizabilă prin diferite forme (una dintre acestea este filmarea greviştilor);</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ameninţarea
conducătorilor sindicali şi greviştilor</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">neutralizarea
axiologică</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">demonizarea
prin mass-media</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">confiscarea
conducerii sindicale, acţiune prin care întreaga conducere sau elementele
importante decizionale sunt determinate să lucreze în scopul puterii.; aceasta
se poate face prin cumpărare sau şantaj </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 18.0pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">b) Metode dure</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">interzicerea
mişcării prin lege</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">împrăştierea
şi dispersarea mişcărilor de protest prin violenţă (bastoane, gaze, tunuri cu
apă );</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">arestarea
pe o durată limitată</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">condamnarea
juridică a acţiunilor greviste</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-list: Ignore;">-<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">lichidarea
fizică</span></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">sindicatele
militare</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Problema existenţei sindicatelor militare este una strict legată de puterea
politică dintr-un stat. De obicei, cu scopul principal al evitării pericolului
producerii unei lovituri de stat, puterea interzice militarilor dreptul de
asociere în organizaţii profesionale. În schimb, ca o compensare a restrângerii
drepturilor civile, militarii primesc diferite compensaţii, nu speciale, nu
„nesimţite”, ci legale, stabilite prin lege.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În unele dintre ţările Uniunii Europene drepturile de asociere sindicală sunt
legate de ideea dreptului militarului la exprimare individuală şi militarilor
activi le sunt permise sau interzise asocieri profesionale de la caz la caz.
Astfel, este permisă mişcarea sindicală a militarilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>în Germania, Belgia şi </span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Olanda . Aici, militarii se pot asocia fie în
sindicate civile, fie în mişcări proprii sindicale. În Spania, Italia, Franţa
şi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Portugalia militarii nu au dreptul de
asociere în sindicate. În Anglia, militarii activi pot adera la sindicate
civile însă le este interzis să participle la acţiunile concrete politice şi
revendicative ale acelor sindicate. Cu excepţia nefericită a Portugaliei,
Spania şi Italia atenuează interdicţia de asociere în sindicate prin crearea şi
menţinerea în sistemele militare a unor instituţii de “concertare” de la
cuvântul “</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">concertation</span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">” din limba engleză care semnifică “o
formă de dialog şi co-decizie implicând schimbul de informaţii, discuţia
liberă, împărtăşirea cunoştinţelor şi semnarea unor acorduri funcţionale între
părţile administraţiei publice.” Prin aceste tipuri de instituţii, vocea cu
cererile legitime ale militarilor poate fi exprimată şi ajunge în urma
consensului stabilit să fie concretizată în legile şi ordonanţele politice. Chiar
şi statele care permit asocierea sindicală<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>şi-au creat organisme de concertare sindicală. Astfel, în Germania şi
Olanda instituţiile militare de concertare cuprind de la caz la caz drepturi de
informare, de propunere legislativă şi de co-decizie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<u><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Studiu de caz</span></u><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> : Sindicatele militare recurg la diferite
metode de luptă una dintre acestea fiind marşul de protest. Astfel, în Belgia,
în data de 15 noiembrie 2009, sindicatele militare au protestat împotriva unor
măsuri luate de ministrul apărării Pieter De Crem. Iată cum relatează un jurnal
belgian evenimentele : “de la câteva sute la mai multe mii de militari şi
familiile lor au manifestat duminică la Bruxelles pentru a protesta împotriva planului
de reformă a armatei propus de ministrul apărării. Pieter De Crem a încuiat
uşile negocierii asupra fondului problemei provocând totodată iritarea
precedesorului său, Andre Flahaut. Planul De Crem prevedea suprimarea a 5000 de
posturi de cadre militare şi a 23 de cazarme. Numeroasele relocări
prevăzute în plan implicau tot atâtea mutări pentru militari şi familiile
acestora, aceştia devenind “navetişti” şi “celibatari geografic”.</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Între 1675 persoane (după datele poliţiei) şi 6000 (după organizatori) au
defilat între bulevardul Albert II de lângă gara de Nord şi parcul
Cinquantenaire unde manifestaţia s-a încheiat la începutul după-amiezii.
Manifestaţiile militarilor – care nu au drept de grevă – sunt rare, cea mai
recentă fiind în 1998, dacă nu ţinem seama de </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">„ziua gamelelor goale” din 6 iunie 2002. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><img height="164" src="file:///C:\DOCUME~1\emil\LOCALS~1\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image002.jpg" width="241" /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- Sunt un fost ofiţer belgian. <span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Am servit în trupele de commando şi port
aceeaşi beretă roşie. Fac parte dintr-un grup informal de reflexie şi
sensibilizare a guvernanţilor privind viitorul trupelor de commando în noua
organizare militară. Planul de restructurare nu este placut [...]. Vreau să vă
spun foate clar că politicul nu ar trebui să aibă dreptul la decizii în
contul unei armate demne de acest nume [...]”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">câteva
concluzii</span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Veţi înţelege din cele expuse mai sus că lupta sindicală nu este uşoară.
Cât despre conducătorii sindicali, aceştia trebuie într-adevăr să fie oameni
deosebiţi, rezistenţi psihic, pricepuţi în munca de lider, cu o conduită
ireproşabilă şi mai presus de toate idealişti, capabili să creadă în cele mai
dificile momente în justeţea scopurilor şi succesul final al mişcării.</span><br />
<br />
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Emil Pop </span></div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-51497170887721682392013-03-18T01:26:00.001-07:002013-03-18T01:26:07.416-07:00“Constatăm asocierea lui Băsescu, Gitenstein, Barroso şi Merkel pentru furtul din resursele naturale ale României”<div>
<div>
<div>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><span style="min-height: 24px; width: 600px;"></span></span></span></div>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><img src="http://www.ghimpele.ro/wp-content/themes/hades/images/author.png" /><span style="color: gainsboro;"><a href="http://www.ghimpele.ro/author/corneliuavram/" rel="author" target="_blank" title="Articole de Corneliu Avram">Corneliu Avram</a></span></span></span></div>
</div>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><br /></span></span><div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><strong>Comentand o serie de afirmatii publicate de fostul ambasador american Mark Gitenstein pe blogul <em>Ambassadors perspectives, Simion Dascalu – expertul independent al Comisiei Europene (CE) care si-a anuntat intentia de a-l actiona in instanta pe Barroso – lanseaza mai multe acuzatii la adresa presedintelui Basescu, pe care il acuza de asociere pentru comiterea de infractiuni cu Barroso, Gitenstein si Merkel. Mai mult decat atat, conform expertului CE, sprijinul acordat de fostul amabasador al SUA la Bucuresti presedintelui Basescu ar avea un scop precis, respectiv preluarea unor resurse romanesti indispensabile industriei de razboi americane. Dascalu lanseaza astfel o noua ipoteza referitoare la presiunile externe pentru exploatarea gazelor de sist, invocand documentul National Defense Strategy (NDS) care ar contine evidenta materiilor prime epuizate din SUA vizate de Gitenstein in Romania.</em></strong></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><a href="http://www.ghimpele.ro/2013/03/constatam-asocierea-lui-basescu-gitenstein-barroso-si-merkel-pentru-comiterea-de-infractiuni-pentru-furtul-din-resursele-naturale-ale-romaniei/basescu-gitenstein/" rel="attachment wp-att-291389" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img alt="" height="421" src="http://www.ghimpele.ro/wp-content/uploads/2013/03/Basescu-Gitenstein-600x421.jpg" title="Basescu-Gitenstein" width="600" /></a></span></span></div>
<div style="width: 610px;">
<div>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;">Ambasadorul Mark Gitenstein, decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce de catre presedintele Traian Basescu.</span></span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;">“Nivelul amestecului in problemele interne ale Romaniei si deturnarea acestor probleme (pe baza intereselor personale ale fostului Ambasador SUA la Bucuresti Mark Gitenstein) au depasit orice record planetar in domeniu. A fost depasita pana si declaratia ambasadorului URSS, cea care a precedat retragerea trupelor rusesti in anii ’50, sub amenintarea invaziei chineze in acel an cu ocazia litigiului de la frontiera Mongoliei.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><strong>Putem constata asocierea pentru comiterea de infractiuni si constituirea unui grup organizat intre Basescu, Gitenstein, Barroso si Merkel, pentru furtul din resursele naturale ale Romaniei</strong>, sustinerea afacerilor paguboase fata de interesul national afacerea cu generalii NATO si SUA de la Bechtel, cu exploatarile de petrol din Marea Neagra din care nu luam mai nimic, cu afacerile pentru gaze naturale si pamanturile rare (materii prime critice si strategice) al lui Chevron si, in ultima instanta, interesul SUA de a exporta partenerilor din aliantele militare cele 700.000 de tone de deseuri nucleare, sub forma unui ajutor pentru iesirea din criza energetica!</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;">Acum este clar de ce sunt americanii interesati de cine va fi – si cat de supus va fi intereselor firmelor americane – viitorul sef al DNA si al Parchetului General, asta ca sa nu existe riscul sa facem noi, romanii, reclamatii in drept ca ne-au furat resursele, sau daca suntem afectati de poluare, ori daca interesele nationale sau personale au fost incalcate si – Doamne fereste! – sa si castigam in instanta si sa ni se platesca daune. Mai bine, cum a zis Basescu, “sa fie oameni competenti cat avem noi nevoie si nu numai procurorul sef, toti trebuie sa fie alesi bob cu bob”, prim-procurorii adjuncti, sefii tuturor sectiilor penale, subalternii lor, pana la secretare si portari. Din acest motiv, asa cum a declarat Basescu la referendum (“O fi bine domnule chestor, ca eu te-am facut chestor…”), asa va fi si cu procurorii aprobati de Basescu, Gitenstein, Barroso si restul grupului organizat in vederea savarsirii de infractiuni la demnitatea romaneasca, impotriva interesului national sau al interesului cetatenilor.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;">Raportul MCV a fost dictat de Gitenstein, asa cum a facut si cu protocolul de coabitare impus lui Ponta si lui Antonescu (…) <strong>Un document care sa va demonstreze interesul strategic al americanilor fata de energia si resursele subterane limitate la nivel mondial, dar oferite gratis de Basescu pentru sefie: NDS este National Defense Strategy si este evidenta situatiei rezervelor pentru PENTAGON pentru materii prime necesare industriei de razboi care s-au epuizat si, cum alt razboi nu a mai fost, rezerva de stat este goala iar Gitenstein este interesat sa duca din Romania (pe gratis) ce lipseste in SUA!</strong>” sustine expertul independent al Comisiei Europene, Simion Dascalu.</span></span></div>
</div>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: Verdana,sans-serif;"><br />Citeste articolul integral » <a href="http://www.ghimpele.ro/2013/03/constatam-asocierea-lui-basescu-gitenstein-barroso-si-merkel-pentru-comiterea-de-infractiuni-pentru-furtul-din-resursele-naturale-ale-romaniei/#ixzz2NsEviVHO" style="color: #003399;" target="_blank">http://www.ghimpele.ro/2013/<wbr></wbr>03/constatam-asocierea-lui-<wbr></wbr>basescu-gitenstein-barroso-si-<wbr></wbr>merkel-pentru-comiterea-de-<wbr></wbr>infractiuni-pentru-furtul-din-<wbr></wbr>resursele-naturale-ale-<wbr></wbr>romaniei/#ixzz2NsEviVHO</a></span></span>Sindicatul Militarilorhttp://www.blogger.com/profile/16852598774646471610noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-30647363663273033482013-02-10T10:46:00.002-08:002013-02-10T10:46:31.689-08:00Anunţ<div>
Am onoarea sa va salut !</div>
<div>
</div>
<div>
Sunt lt. col. (r) Giurgea Constantin, vicepresedinte al filialei Braila a SCMD.</div>
<div>
Sunt ofiter de artilerie si rachete, promotie 1978.</div>
<div>
In anul 2013, promotia 1978 implineste 35 de ani de la absolvirea scolii.</div>
<div>
Speram in organizarea unei intalniri, la Sibiu, la o data ce va stabilita de comun acord cu eventualii participanti.</div>
<div>
In
acest sens, va rog respectuos sa transmiteti datele mele de contact
tuturor ofiterilor de artilerie si rachete promotie 1978 care activeaza
in cadrul filialei dumneavoastra.</div>
<div>
Va multumesc anticipat !</div>
<div class="yj6qo ajU">
<div class="ajR" data-tooltip="Show trimmed content" id=":5l" role="button" tabindex="0">
<img class="ajT" src="https://mail.google.com/mail/u/0/images/cleardot.gif" /></div>
</div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-7915813480358266025.post-62860245845980469812013-01-01T10:04:00.000-08:002013-01-02T00:19:32.334-08:00Criza constituţională din Papua Noua Guinee sau colonialismul de resurse<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:DontVertAlignCellWithSp/>
<w:DontBreakConstrainedForcedTables/>
<w:DontVertAlignInTxbx/>
<w:Word11KerningPairs/>
<w:CachedColBalance/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSTeTsWJtWYmD0QzkSDQlLTLEHSaNlMaluxwr6_MZtg46_7XRVhqS027MkrQwYmgTZrKjBceYjlzJ6MC79EdAXwhlWAbVEQ4O3oXGRTsiib9chQeYhHXZxBGjyIbFS9ro4xggS82B7q3lC/s1600/ot+foundation.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="186" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSTeTsWJtWYmD0QzkSDQlLTLEHSaNlMaluxwr6_MZtg46_7XRVhqS027MkrQwYmgTZrKjBceYjlzJ6MC79EdAXwhlWAbVEQ4O3oXGRTsiib9chQeYhHXZxBGjyIbFS9ro4xggS82B7q3lC/s400/ot+foundation.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Papua Noua Guinee
este cu siguranţă un stat modern. După câştigarea statutului de independenţă
faţă de Australia în 1975 a devenit<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>o
monarhie parlamentară de reprezentare democratică în cadrul Commonwealth-ului.
Puterea executivă aparţine guvernului, iar cea legislativă este împărţită între
guvern şi parlament. Există un sistem pluripartidist care cuprinde nu mai puţin
de 21 de partide plus independenţii. Primul ministru conduce guvernul. Există o
Constituţie care prevede drepturi şi o putere judecătorească independentă.
Oficial, Papua Noua Guinee este condusă de Regina Marii Britanii, pe urmă de un
Guvernator general şi în final un Prim ministru. Guvernatorul general îl
numeşte pe Şeful Curţii Supreme de Justiţie după consilierea făcută de Primul
Ministru şi de Şeful Opoziţiei. Guvernatorul general îi numeşte pe ceilalţi
judecători după consultarea cu Comisia judiciară. Comitetul Judiciar al
Consiliului Privat (cu sediul în Marea Britanie) serveşte drept cea mai înaltă
Curte de Apel. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">În Papua Noua
Guinee există un Parlament Naţional unicameral cu 109 parlamentari. Populaţia
este de cca 6 milioane de locuitori, suprafaţa de 462.840 kmp împărţită în 19
provincii (dintre care una este autonomă) şi Districtul Capitalei Naţionale.
Avea până în 1985 un sistem de guvernare provincial, după acea dată a fost
introdus un sistem nou prin care membri provonciali din Parlament devin şi
Guvernatori provinciali totodată reţinându-li-se locurile din Parlament.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Îndeobşte se
consideră că există o anume instabilitate în Papua Noua Guinee. Guvernul
Morauta a adus reforme electorale (la cererea <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Transparency International şi UE)concepute
pentru a elimina instabiliatea şi corupţia. În 2007 au avut loc primele alegeri
cu acest sistem. De obicei în timpul unei legislaturi parlamentare au loc
frecvente schimbări, astfel <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>încât au
fost emis elegi care să limiteze votul de neîncredere pentru o perioadă de 12
luni înainte de noi alegeri şi 18 luni după instalarea unui nou guvern. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">În provincia autonomă
Bougainville Island, în care mari exploatări miniere de cupru erau deschise, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>între 1989-1997 s-a desfăşurat perpetue
rebeliuni care au dus la închiderea mineritului. Au luptat proprietari de pământuri cu probabil filocapitalul mineresc.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Viaţa politică este împărţită între "realişti" şi "idealişti", primii pretinzând că luptă mai degrabă pentru interesul naţional, în timp ce ultimii pentru principii şi drepturile omului. Adesori primii folosesc în lupta electorală principiile idealiştilor, iar idealiştii îi acuză pe primii că sunt promotorii marxismului prin intermediul mişcărilor politice democrat populare (democraţia poporului). Se discută frecvent dacă interesele SUA sunt pur mesianice ori de altă natură. În politica externă sunt mai ales relaţii cu Australia. Pentru alegerile din 2012 s-au înscris 46 de partide.Câte interese, atâtea partide.<br />
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><u>Criza constituţională 2011-2012 </u></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Primul ministru
Michael Sumare ales în 2007 a petrecut în 2011 mai multe luni la un spital din
Singapore. În august 2011, o majoritate a Parlamentului a decis să-i retragă
încredereape care să o acorde lui Peter O</span>’<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Neill. În consecinţă Guvernatorul general Michael
Ogio a decis ca pe 2 august să-l investească pe Peter O</span>’<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Neill ca Prim ministru. După reîntorcerea din
spital, Somare a acţionat hotărârea la Curtea Supremă de Justiţie a ţării care
pe 2 decembrie 2011 a decis că decizia preşedintelui a fost în afara legii şi a
ordonat repunerea în funcţie. Guvernatorul general nu a acţionat imediat în
conformitate ce cerinţele Curţii de Justiţie, ci a declarat că „nu poate
înţelege judecata Curţii”, iar Peter O</span>’Neill <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a refuzat
să se retragă din funcţie. Mai târziu, urmând indicaţiile Curţii, l-a
recunoscut pe Somare, dar Parlamentul a acţionat pe 14 decembrie 2011 prin
suspendare şi l-a numit pe Jeffrey Nape ca Speaker <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>al Parlamentului Naţional, ceea ce înseamnă
automat şi preluarea funcţiei de Guvernator general. Neexistând vreo confirmare
din partea Reginei, în data de 19 decembrie 2011, Parlamentul l-a repus pe Ogio
în funcţia de Guvernator general<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi l-a <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>reîntărit pe Peter O</span>’<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Neill ca Prim ministru. Pe 26 ianuarie 2012,
colonelul Yaura Sasa cu 30 de militari a preluat controlul Marelui Stat Major
arestându-l pe fostul şef. Acesta fusese numit Ministrul apărării de Primul
ministru demis Somare cu câteva zile înainte de rebeliune. Colonelul Sasa a
cerut ca noul Prim ministru<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>să
demisioneze în favoarea mai vechiului în termen de o săptămână. Noul regim a
intervenit şi se spune că 15 rebeli au fost arestaţi, iar colonelul Sasa va fi
acţionat în justiţie pentru trădare. Colonelul Sasa încă la sediul Marelui Stat
Major şi-a cerut iertare.</span><br />
<br />
<span lang="RO">Somare a fost liderul partidului Pangu Party şi a mai îndeplinit funcţia de premier în perioadele 1972-1980 şi 1982-1985. După înlăturarea forţată din acest partid a devenit liderul NAP-Partidul Alianţei Naţionale din Papua Noua Guinee.</span><br />
<br />
<span lang="RO">Petr O'Neill a intrat tîrziu în politică. La origine este contabil. A fost preşedintele instituţie de certificare pentru practica contabilă, ulteriro s-a apucat de afaceri (CV la <a href="http://www.treasury.gov.pg/html/misc/files/ministry/biodata.%20minister_o%27neill.pdf">http://www.treasury.gov.pg/html/misc/files/ministry/biodata.%20minister_o%27neill.pdf</a>) . Din 1999 până în prezent este preşedinte executiv al Remington Technologies Ltd. (<a href="http://www.remingtontechnologies.com/Remington_Technologies/Welcome.html">http://www.remingtontechnologies.com/Remington_Technologies/Welcome.html</a>) şi din 2007 până a ajunge premier a fost Ministrul Serviciilor Publice în guvernul lui Somare.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Una dintre cele
mai interesante istorii din Papua Noua Guinee este cea economică şi în special
industria mineritului. Ţara este o comoară botanică şi faunistică. Păduri
tropicale, munţi, răuri, golfuri cu recifuri, plante, animale şi păsări rare ca
vulpi zburătoare, broaşte ţestoase, orhidee, lilieci şi flutri de mărimi
uriaşe. Ţara are însă şi rezerve uriaşe din cupru, care au început să fie
exploatate în provincia autonomă Bougainneville încă din 1972, ulterior
devenind cel mai mare producător de cupru din lume. După câştigarea
independenţei, în loc ca guvernul independent să-şi <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>păstreze ţara exclusiv pentru turism, acesta a
decis în 1976 să autorizeze compania BHP care este cea mai mare firmă minieră din
Australia să efectueze un plan pentru dezvoltarea mineritului. În 1980, după
patru ani guvernul papuan guvernul <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a
permis exploatarea asociindu-se pentru 20% coacţionariat cu OK Tedi Mining
Ltd., BHP, Amoco Minerals şi un consorţiu german. Exploatările au început în
1984 şi într-un deceniu exploatarea a devenit unul dintre cei mai mari producători
de minereu de cupru, cu cca 30 milioane de tone pe an. Înainte de începerea
exploatării a fost construit un dig de protecţie pentru ca aluviunile rezultate
din tratarea minereului să nu se scurgă în rîul Fly, dar în 1984 când a început
exploatarea o alunecare de teren a distrus fundaţia digului, astfel încât
poluanţii puteau să se scurgă în rîu. Distrugerile şi poluarea au devenit atât
de mari încât în 1990 Papua Noua Guinee a devenit un sinonim pentru „distrugere
ecologică sponsorizată de stat”. Anual erau aruncate 30 milioane de rămăşiţe
nefolositoare din minereu şi 40 milioane de tone de deşeuri în râul Fly.
Problema s-a complicat şi mai mult deoarece tot pe acel sit a fost descoperit
minereu de aur, şi cum este de la sine înţeles tratarea a fost efectuată cu
cianuri. Au fost afectaţi 50.000 de indigeni din 120 de aşezări,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>peştii au murit în proporţie de 70-90%,
broaştele ţestoase au dispărut, iar canoele nu mai puteau circula din cauza bancurilor
de nisip. Multe animale şi păsări au migrat şi din cauza forţării apelor să
inunde pădurile au fost distruşi 1.300 kmp de vegetaţie.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Populaţia
indigenă a început o luptă împotriva administraţiei minei, ajungându-se chiar
şi la Haga, dar aaproape degeaba. Totuşi problema a devenit un caz
internaţional. În urma presiunilor compania BHP a a acceptat să reţină
deşeurile şi să plătească 28,6 milioane dolari indigenilor. Acţionarii ar fi
dorit să închidă mina. Dar, guvernul Papuei nu era de acord cu acest fapt. În
2002 compania BHP a transferat 52% din acţiuni „Programului Papuan de
Dezvoltare Sustenabilă”, o găselniţă PR menită să mistifice lucrurile. . </span><br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDh9Z1cR8cZgO0ZWpoufd3MvXTHUMlOR6D01Z5fcYBX15SIZJuKzBzVjlfj0uuHbuKIuA4baXhheXSNdsCEk4yrG4kgrdiz8Br9ulqbkJLyO1nXdYRYUxngHsn0phq7FfKs_Msa8-N81Ov/s1600/boka+kONDRA.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDh9Z1cR8cZgO0ZWpoufd3MvXTHUMlOR6D01Z5fcYBX15SIZJuKzBzVjlfj0uuHbuKIuA4baXhheXSNdsCEk4yrG4kgrdiz8Br9ulqbkJLyO1nXdYRYUxngHsn0phq7FfKs_Msa8-N81Ov/s1600/boka+kONDRA.jpeg" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Boka Kondra</td></tr>
</tbody></table>
<span lang="RO">Mina a fost programată să fie închisă în 2010. Dar
în mai 2011 liderii politici ai provinciei Vest au decis că mina va fi închisă
dar abia în 2013. Însă în 2013 se va discuta o nouă convenţie privind
exploatarea. Şi probabil tot aşa pe mai departe. (În imagine este Ministrul pentru Arte, Cultură şi Turism domnul Boka Kondra unul dintre oficialii care a anunţat închiderea minei.</span><br />
<br />
<span lang="RO">Cel mai distractiv însă este PR-ul industriaşilor mineri. E de-a dreptul înduioşător. De aceea mi-am permis să redau ceva din cadrul web al <a href="http://www.otdfpng.org/">http://www.otdfpng.org/</a> al fundaţiei OK Tedi.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Papua Noua Guinee
a devenit după unele voci subiectul unui „colonialism de resurse”. În 1972 avea
38 milioane ha pădure tropicală, acum mai are32,5. Exportă 35% pulbere de aur
non-monetară, 22% minereu de cupru şi concentrate de cupru, 11% ţiţei şi
petrol, 6% ulei de palmier, 8,3% buştenide lemn trataţi împotriva putrezirii,
5,2% boabe de cacao, 3,4% boabe de cafea neprăjite, 1,2% ulei de nucă de cocos,
1,2% somon neindustrializat. Restul aproape că nu mai contează.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
<span lang="RO">Problemele
sociale sunt dezastruoase. Dacă e să ne luăm după organizaţia Caritas-Australia
cu logo „Pune capăt sărăciei, Promovează dreptatea, Trezeşte demnitatea” arată
că Papua Noua Guinee suferă de multe probleme economice şi sociale. Slaba (reaua
?) guvernare, conducerea proastă şi corupţia au adus nivelul sărăciei la un
procent de 40% în unele regiuni şi rata şomajului la 80%. Papua Noua Guinee are
doar o infrastructură d ebază şi poate furniza electricitate doar pentru 7% din
populaţie. 85% fintre locuitori trăiesc din economie de subzistenţă. Jumătate
din instituţiile de sănătate nu-şi pot alimenta cu energie electrică
echipamentele. 10% din populaţie posedă 40% din bogăţia care mai rămâne <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ţării, iar cele mai sărace 10% posedă doar 2%
din bogăţia ţării. 32% dintre locuitori au acces la apă curată. Mortaalitatea
infantilă este 44 la mie, speranţa de viaţă 63 de ani. ¾ din copii şi 2/3 din
femei suferă. Copiii fac doar cinci clase de şcoală în medie.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Corupţia
guvernamentală,după The Economist, este de notorietate şi există riscul de a se
ajunge la o "cleptocraţie" (dominaţia hoţilor asupra statului). Este cea mai
coruptă ţară din regiunea Pacificului. Liderii aleşi distribuie beneficiile
după criteriul clientelar. O tradiţie melaneziană face ca popularitatea şi
credibilitatea unui lider printre votanţii săi să fie determinată de bogăţia pe
care este capabil să o distribuie clientelei şi<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>de potereaa şi forţa sa. Oamenii de afaceri transformaţi în politicieni
au murdărit diferenţele dintre economic şi politic. Majoritatea afacerilor
medii sunt deţinute de politicieni actuali sau mai vechi. Ambasada americană </span>a
transmis chiar oficialilor americani informaţia că “veniturile din industrie au
servit mai mult să îmbogăţească elita politică decât pentru infrastructură”.
Corupţia în birocraţie se manifestă prin: 1) mită pentru dobândirea unui
serviciu sau tratament preferenţial; 2) furt din bani publici şi achiziţii
ilegale de valori prin abuz de autoritate; 3) achiziţii oneroase; 4) conflicte
de interese în luarea deciziei; 5) nepotism (din care rezultă personal de
conducere necalificat). S-a spus că poliţia era mituită pentru a ierta amenzi
în cazul infracţiunilor mai uşoare sau pentru a trece cu vederea unele cazuri.
Concesionările de terenuri şi închirierile de clădiri s-au făcut adeseori pe
baze oneroase. Se zice că se pierd anual din corupţie cca 500 mil dolari. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Primul ministru în discuţie Peter O’N<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">eill a lansat un mult aşteptat program
anticorupţie. A fost înfiinţată un fel de Forţă specială anticorupţie cu mai
multe niveluri pentru formareaa căreia s-au primit ajutoare americane de
200.000 </span>$. A fost <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">înfiinţată
o Comisie Naţională de Integritate. Există un Avocat al poporului cu mai multe drepturi decât la noi. Şi multe altele.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Speră întreaga
lume – cum sper şi eu de altfel – ca în urma măsurilor să fie eliminată
corupţia. De altfel, măsurile Parlamentului de a aduce ca Prim ministru un
campion al luptei antidemocraţie parcă justifică într-o măsură oarecare criza
constituţională (păi o „lovitură de stat papuaşă” cum ar spune preşedintele
nostru). </span><br />
<br />
<span lang="RO">Mina OK Tedi</span><br />
<span lang="RO"><iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/U77AxM6V1nU" width="420"></iframe> </span></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Revoltele din Bougainville<br />
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/esCIiYc6uZk" width="560"></iframe><br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Marele Dezastru<br />
<iframe allowfullscreen="allowfullscreen" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Uf_Day6tghM" width="560"></iframe><br />
<br />
<span lang="RO">Referinţe: </span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="http://archive.wri.org/newsroom/wrifeatures_text.cfm?ContentID=1895">http://archive.wri.org/newsroom/wrifeatures_text.cfm?ContentID=1895</a>;</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">2)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Papua_Noua_Guinee">http://ro.wikipedia.org/wiki/Papua_Noua_Guinee</a></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">3)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://en.wikipedia.org/wiki/File:Papua_New_Guinea_Export_Treemap.png</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">4)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="http://www.postcourier.com.pg/20110525/business03.htm">http://www.postcourier.com.pg/20110525/business03.htm</a></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">5)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://www.caritas.org.au/learn/countries/papua-new-guinea
</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">6)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://en.wikipedia.org/wiki/Corruption_in_Papua_New_Guinea</span><br />
<span lang="RO">h http://epress.anu.edu.au/wp-content/uploads/2011/05/ch1614.pdf </span></div>
Pop Emilhttp://www.blogger.com/profile/13753694233692642650noreply@blogger.com